Graphein Talks: Moldova VREA autostrada

Invitatul special al acestei ediții #GrapheinTalks a fost dl. Paul Butnariu – președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași. Camera de Comerț și Industrie Iași a instituit în ultimii 20 de ani tradiția reprezentării intereselor mediului de afaceri ieșean și a recunoașterii valorilor în business prin clasamentul Topului Firmelor Ieșene. Este o organizatie de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, creată pentru a reprezenta, apăra si sustine interesele comunitătii de afaceri. Moldova VREA autostrada este o inițiativă care a depus foarte multe eforturi (alături și de alte asociații), luptând pentru a promova finalizarea autostrăzii A8 și a încerca să aducă cât mai mulți adepți ai promovării acestei rețele de autostrăzi care să dezvolte regiunea de N-E

S-a vorbit despre demersurile făcute de Camerele de Comerț și Industrie din zona Moldovei pentru prioritizarea finanțării și lansării în execuție a autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni (A8).

MoldovaVreaAutostrada

A fost o inițiativă a domnului Marius Alexa. Sunt deja 5-6 ani de zile de când funcționează “Moldova vrea autostradă”. Ne-am asociat o serie de oameni care își doresc să vadă acest deziderat, aproape semicentenar că se concretizează Este foarte greu și “Moldova vrea autostradă” a depus foarte multe eforturi (alături și de alte asociații) a luptat pentru a promova această idee pentru a aduce în spațiul public și a încerca să aducă cât mai mulți adepți ai promovării acestei rețele de autostrăzi care să dezvolte regiunea de N-E Pentru că fără o presiune publică asupra mediului politic, asupra decidenților politici, atât de la nivel local cât și la nivel guvernamental, nu se va realiza niciun km de autostradă.
Aș pune în primul rând o măsură care i-ar afecta pe toți, debirocratizarea și digitalizarea sistemului administrativ, cel care le mănâncă viața antreprenorilor și cetățenilor. Asta ar fi o primă măsură. Aș impune-o! Aș găsi soluții în care să aduc IT-ști să impun această digitalizare sistemului administrativ. Poate a 2-a măsură pe care aș lua-o, ar fi legată de accesibilizarea fondurilor europene, de facilitatea și facilitarea accesării acestor fonduri, la fel, prin reducerea birocrației și prin aducerea de experți care poată să cheltuiască banii Uniunii Europene în termenele care se impun. Și pentru concetățenii mei din regiunea de N-E aș prioritiza excesiv autostrada A8, pe întreaga ei distanță.
În primul rând noi ar trebui să schimbăm aici în zonă paradigma aceasta: “Veniți aici pentru că avem fortă de mucă ieftină”, nu știu cât se mai poate susțien această deviză. Nu mai este chiar așa și atunci trebuie să încercăm să atragem investitorii pe baza inteligenței, pe baza resursei de forță de muncă, dar resursa inteligentă, pe baza facilităților pe care le putem oferi: terenuri puse la dispoziție, utilități puse la dispoziție și nu în ultimul rând faptul că Iașul poate fi dezvoltat ca un pod al afacerilor între estul și vestul Europei. Nu a Uniunii Europene, ci a Europei.

Urmărește sesiunea #GrapheinTalks și află mai multe detalii despre una dintre cele mai importante campanii civice din regiunea de est a țării organizată de #MoldovaVreaAutostrada!

Citește mai mult

Graphein Talks: Ce presupune o fundație solidă a construcțiilor?

Invitatul special al primei ediții #GrapheinTalks din acest an este Adrian Botezatu – Director Comercial la Terratest Group. Terratest Geotehnic își dezvoltă activitatea în domeniul geotehnic, fiind una dintre puținele companii care acoperă toate sistemele existente pentru excavare, forare și tratare a solului, iar Adrian ne va ajuta să înțelegem ce presupune construcția unei fundații solide a construcțiilor, ce utilaje se folosesc și ce tehnologii/utilaje ajută pentru obținerea celor mai bune rezultate, în termene tot mai mici.

Ce presupune o fundație solidă a construcțiilor?

Cred că cel mai simplu ar fi să-i spunem că facem niște gropi în pământ și le acoperim cu beton. Noi facem fundații. Facem fundații solide clădirilor în care locuim, clădirilor în care muncim, instituțiilor pe care le vizităm și segmentului de infrastructură.
Ne ocupăm de tot ce ține de cota 0 în jos, de pământuri. Atunci când încercăm să așezăm o structură pe pământ, fie că vorbim de o infrastructură rutieră, fie că vorbim de-o clădire de birouri sau de un bloc rezidențial . Este foarte importantă comportarea acestui element în timp și comportarea pământului de sub el sub efectul încărcărilor provenite de la respectiva structură.
Echipamentele cu care lucrăm sunt echipamente mari. Sunt echipamente speciale, fie că vorbim de echipamente de foraj piloți, fie că vorbim de echipamente de pereți mulați, sunt echipamente capabile să facă elemente masive.
2019 nu cred ca a fost un an particular, în sensul că s-a schimbat ceva în cadrul organizației, de unde și si rezultatele respective Cred că pur și simplu e un effort compus al unei echipe minunate din care fac parte. Au fost eforturi comune depuse de colegii mei din producție și de departamentele de care mă ocup, astfel încât lucrurile să se alinieze în direcția asta Consider că am avem o creștere organică susținută. De mult timp încercăm această de orientare câtre client și de fidelizare. N-a funcționat la început, dar ulterior am reușit să atragem mai mulți clienți, astfel încât în 2019 am atins acest apogeu al nostru în România.

Hai să aflăm în detaliu ce presupune construcția unei fundații solide a construcțiilor, urmărind video

Citește mai mult

Graphein Talks: etapele și costurile construcției unei case pasive

Marius Șoflete, invitatul acestei ediții Graphein Talks, ne spune care sunt etapele și costurile pentru construcția unei case pasive.

#MariusSoflete este inginer constructor, cofondatorul biroului de proiectare #InginerieCreativa și proiectant atestat de #CasePasive din anul 2014, fiind specializat în construcții din lemn, proiectare și execuție de case pasive. În ultimii ani a realizat primele case pasive certificate de Passivhaus Institut, dar și o serie de proiecte experimentale, de la diverse structuri experimentale din lemn, la case cu baloți de paie și case independente energetic.

Toată experiența de proiectare și execuție acumulată a transpus-o în cursuri aplicate pe care le susține acum în parteneriat cu Ordinului Arhitecților din România și cu Institutul de Cercetare în Construcții din București. Acum, tot ceea ce cunoaște, transmite prin materiale video care speră să poată ajuta oamenii să construiască mai bine.

Marius Șoflete ne spune care sunt etapele și costurile pentru construcția unei case pasive

Marius: Construiesc. Eu fac clădirile să stea în picioare și fac clădirile să consume cât mai puțină energie pentru a putea sta în căldură, în casă, dar fără a deranja și supăra mediul și Pământul.
Marius: Pentru un copil de 4 ani, o casă pasivă este o casă leneșă. O casă care nu depune efort să se încălzească. Altfel vorbind e o casă al cărei consum de energie este cu 90% mai mic față de-o casă normală, în contextul în care îți asigură aceiași parametri de confort. Noi ca oameni avem nevoie de spațiu interior cu un anumit mediu; temperatură, umiditate, concentrație de dioxid de carbon din aer. Apoi mai vin alte elemente de confort: lumină, curenți de aer, zgomot etc. Primele 3 - temperatură, umiditate, dioxid de carbon - consumă foarte multa energie pentru a fi asigurate pentru că afară avem de la 40 °C - vara, la -15 °C iarna, umiditate de la 20– 30 % la aproape 90 % și în interior vrem să avem tot timpul anului 20 – 22 °C și undeva între 40 și 60 % umiditate, și 30 mc/h aer proaspăt. Toate astea ajung să consume foarte multa energie pentru a fi menținute. O casă pasivă e o casă care funcționează cu doar 10 % din energia cu care funcționează o casă tradițională.
Marius: Se pot aplica principiile de casă pasivă și în sectorul de renovare, se numește retrofit, se aplică aceleași principii și se pot lua aceleași măsuri. Sunt foarte multe exemple deja făcute. Într-adevăr, pot fi cazuri mai grele, mai costisitoare, pot avea implicații economice și tehnice mai mari, dar se poate reabilita energetic o astfel de casă. Am făcut deja o serie de materiale video la mine pe YouTube - @Marius Soflete, în care am făcut tot felul de analize, de costuri.
Marius: Este un ajutor dat pentru reabilitarea energetică. Este un ajutor pentru creșterea performanțelor energetice a construcțiilor existente în valoare de 15.000 € dat Ministerul Mediului. Dacă intrați pe AFCM – programul este încă deschis pentru că nu s-a consumat toată suma respectivă. Primești 15.000 € pentru a anvelopa casa. Pentru a pune termoizolație, pentru a schimba tâmplării, pentru sistem de ventilație cu recuperare de căldură, pentru a repara instalații.

Hai să aflăm în detaliu care sunt etapele și costurile pentru construcția unei case pasive.

Citește mai mult