Apel pentru proiecte de cercetare pentru digitalizarea construcțiilor și BIM

Modul în care managementul datelor a îmbunătățit cu 75% siguranța în construcții la Arpada

Tech Preview Autodesk Insight: Carbon Insights

Graphein Talks: Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?

În această ediție #GrapheinTalks am vorbit despre salvarea patrimoniului României cu arh. Eugen Vaida – Director Executiv pentru România la The Prince’s Foundation și Ashoka Fellow, Chairman la Asociația Monumentum și fondator & președinte al Rețelei Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România.

Un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania, cu o activitate bogată în proiectarea de arhitectură din mediul rural transilvănean, Eugen a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare a patrimoniului și educarea comunităților locale din satele săsești.

Proiectul #AmbulantaPentruMonumente, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.

#AsociatiaMonumentum a fost înființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.

Provocat să ne povestească despre starea în care se află Cula Crăsnaru de la Groșerea (construită în secolul XVIII de familia Crăsnaru și refăcută la 1801), fiind un proiect actual:

Cula avea un rol defensiv în caz de tâlhărie, jafuri armate ș.a. astfel încât boierii să se poată adăposti la nevoie. Cula de la Groșerea este una dintre cele 6 cule aflate pe lista tentativă UNESCO a României, abandonată de mai mulți ani, obiect al unui litigiu care împiedică actualii proprietari să investească în restaurarea ei. Se pot face intervenții de punere în siguranță – asta vom încerca. Ne propunem să salvăm acoperișul, jumătate fiind prăbușit. Este necesar sa fie făcute completări, evident că nu vom înlocui toată șarpanta, vom înlocui doar acele elemente care sunt foarte degradate.

Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?

Avem nevoie de minim 40,000€. O sumă pe care va trebui să o suportăm noi integral (meșteri, restauratori, documentație, materialele de construcție), neputând să beneficiem din păcate de contribuția proprietarilor din motive de incertitudine.
Am început o campanie de curând și s-au strâns undeva la 2,000€, fiind și o perioadă mai dificilă pentru donații pentru că este iarnă și început de an când oamenii nu prea au bani, iar donațiile merg mai bine în jurul sărbătorilor de Paște, Crăciun când lumea se gândește mai mult la a face bine. Însă nu putem aștepta. Campania va ține o lună și jumătate, iar dacă nu voms trânge suma, ne gândim să facem și niște evenimente de genul concertelor, sperând să ne sprijine foarte mult artiștii. Un bun exemplu este și Margareta Pâslaru care va dona tot profitul noului album către Ambulanța pentru monumente, în special către Cula Crăsnaru. Chiar și dacă nu se donează sume mari, pentru noi contează foarte mult și ajută și pe partea emoțională care inspiră și pe alți oameni să ajute cum pot.
Începem în august. Toată luna martie va fi alocată înscrierii voluntarilor. Vreau să vă mulțumesc că deja ne-ați ajutat înainte sa înceapă campania, asigurând momentul zero ca punct de pornire, fără de care nu se poate estima nimic. Este primul pas și cel mai important. Este foarte important să documentăm ce dăm jos, în timpul intervenției. Foarte multă lumea va avea de învățat în urma unei documentări mai detaliate decât de obicei. Mi se pare important ce faceți voi și din prisma faptului că aceste clădiri vechi se mișcă, iar la mișcări destul de mari sunt erori foarte mari cu relevee făcute de mână și aici contează precizia adusă de voi.
Vom limita la 20 de voluntari și 5 meșteri pentru ca nu avem acolo o capacitate de cazare și nici capacitatea de a gestiona un asemenea șantier, chiar dacă pe noi ne tentează să aducem mai mulți voluntari care pot învăța mult acolo.
Da. Șansa apare exact atunci când ți se pare că problema este mai mare. Nu mai avem școli de meserii, oamenii sunt plecați din țară și transferul meseriei în familie nu s-a mai făcut ca în trecut. În momentul de față nu avem cu cine să organizăm ceva de genul, Prin Ordinul Arhitecților am reușit să facem o hartă a meșterilor dar mulți nu sunt chiar meșteri așa cum știm noi, ci au experiență și aptitudini practice care ajută. Cum am putea să-i formăm? Este o diferență între meșter și tehnician de restaurare. Tehnicienii nu mai există. Un exemplu simplu pe care-l putem lua este dacă luăm o grindă care este putredă, care are nevoie de un tehnician să poată o poată completa pentru ca meșterii nu știu să facă aceste completări. Un meșter va face o grindă cap-coadă, așa cum stie el, fără să facă îmbinări de restaurare. Ne lipsesc desigur ambele specializări. Pentru meșteri cred că formarea nu mai trebuie făcută în acele licee profesionale pentru că nu e nimeni dispus să stea 4 ani și să iasă de acolo pe un salariu de 600€-700€, când colegul lui de aceeași vârstă care de 4 ani lucrează în Germania vine cu un salariu de 1500€ - 2000€ pe lună si nici nu pierde vremea 4 ani prin școală. Nu e corect, dar asta este situația. Soluția ar fi să facem formare pe termen scurt, învățământul dual fiind o opțiune foarte bună pentru România în momentul de față, o formare de bază de 3-6 luni în care sigur că nu înveți totul. Vei avea însă o bază pe care vei putea construi în câmpul muncii. Lipsește răbdarea, iar meseria "brățară de aur" nu mai este un slogan în ziua de astăzi. Trebuie să oferim oamenilor informații minime în termen mai scurt.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și implică-te și tu la salvarea patrimoniului din România!.

Spor la construit, România!

Cum reduce Autodesk Takeoff timpul de preluare a cantităților pentru Carroll Estimating

Abordarea bazată pe date a MultiGreen pentru rezolvarea crizei locuințelor cu Autodesk Construction Cloud

Cum a economisit Atomatic Mechanical 75.000 USD cu Autodesk Build?

Autodesk Construction Cloud Graphein

Implementând Autodesk Build îmbunătățești comunicarea și reduci problemele de administrare

îmbunătățește comunicarea și reduce problemele de administrare cu 60% cu Autodesk Build | Autodesk Construction Cloud

Implementând Autodesk Build, îmbunătățești comunicarea și reduci problemele de administrare cu 60%

Un proiect de infrastructură feroviară folosind Autodesk Construction Cloud

În condițiile unei foarte lente dezvoltări a rețelei de autostrăzi în România, o creștere a prețului combustibilului în paralel cu o creștere a parcului auto de la an la an, ne vedem provocați să găsim soluții pentru dezvoltarea capacității de transport. Prin valorificarea datelor și digitalizarea proceselor de zi cu zi, calea ferată poate avansa mai rapid decât alte forme de mobilitate și poate deveni soluția ideală de transport atât pentru persoane cât și pentru mărfuri.

Sectorul transporturilor este în prezent responsabil pentru 16,2%- din emisiile globale de gaze cu efect de seră – conform Climate Watch, the World Resources Institute pentru 2020. Transportul feroviar este responsabil pentru mai puțin de 0,5% – conform International Energy Agency (IEA) and the International Council on Clean Transportation (ICCT).

Până în 2030, Comisia Europeană își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55%, iar până în 2050 își propune să fie neutră din punct de vedere climatic. Fiind una dintre cele mai eficiente metode de transport din punct de vedere al gazelor cu efect de seră, calea ferată poate ajuta țările europene și în special România să-și atingă mai rapid obiectivele de eficiență și să răspundă în continuare nevoilor călătorilor urbani și inter-urbani.

Dezvoltarea capacității de transport presupune și dezvoltarea în paralel a flow-urilor operaționale. Deși calea ferată poate fi cea mai bună cale către ambițiile Europei, există provocări pe care trebuie să le cunoaștem și pentru care trebuie să ne pregătim corespunzător. Lipsa de forță de muncă și scumpirea materialelor împinge la limită bugetele și indicatorii de performanță.

Avansul tehnologic poate susține dezvoltarea industriei feroviare prin digitalizare și big data – care înlocuiește opiniile personale cu informații statistice, acuratețe și perspectivă. Transportul feroviar are potențialul de a avansa rapid, menținând în același timp siguranța pasagerilor sau angajaților și sporind eficiența în livrarea de mărfuri.

Creșterea capacității și optimizarea flow-urilor operaționale sunt obiectivele finale. Big data devine combustibilul prețios care te poate duce acolo, cu următoarele mari beneficii:

  1. Gestionați siguranța în timpul construcției și întreținerii
  2. Creșteți eficiența operațională
  3. Creșterea eficienței în livrarea proiectului

Dacă a existat vreodată o industrie potrivită să exploateze avantajele digitalizării, aceasta este cea feroviară. Cu angajații și activele răspândite în rețele complexe atât urban, cât și rural, digitalizarea proceselor permite conectarea miilor de informații diferite și să obținem mult mai mult control în timp real. Un beneficiu major este impactul asupra siguranței.

De exemplu, programele recurente de întreținere pot fi ușor planificate digital din timp, participanții putându-se pregăti mai bine. Cu ajutorul unui “digital twin” – o replică digitală reprezentând active din lumea fizică – modelele 3D permit echipelor de întreținere să identifice locația fiecărui activ la fața locului. Aspect foarte important mai ales pentru lucrările nocturne.

Acestea pot ajuta la determinarea zonei de lucru dintre mașini și liniile electrice aeriene și locația utilităților subterane. Ca bonus, cu modele și alte informații despre proiect accesibile pe dispozitivele mobile la fața locului, managerii sau supervizorii pot continua să gestioneze echipele în loc să facă deplasări frecvente la birourile șantierului.

Digitalizarea permite personalului implicat în proiect să opereze echipamentele în siguranță. Evitarea automată a mașinilor nu numai că asigură o apropiere sigură între oameni și mașini, ci îi ajută și pe operatorii mașinilor cu brațe extinse și unelte (cum ar fi cupele de excavator) să evite încălcarea culoarelor de trecere.

Cu activele aflate adesea la sute de kilometri unul de celălalt, identificarea problemelor consumă timp. Prin digitalizare, aceste active nu mai par atât de îndepărtate. Folosind senzori conectați la cloud (Internet of Things), problemele comune, cum ar fi o defecțiune a punctelor, pot fi identificate și rezolvate rapid. Echipajele de întreținere pot fi alertate instantaneu cu privire la locația exactă a defecțiunii și aceeași conectivitate poate fi folosită și pentru întreținerea predictivă, permițându-ne să înlocuim echipamentul înainte ca acesta să se defecteze.

Rețelele feroviare sunt neobișnuite prin combinația lor de active verticale (clădiri și gări) și active liniare (șine și alte culoare). Lumea digitală le poate aduce rapid împreună. În timp ce BIM ajută la proiectarea și construcția clădirilor, GIS (sistemul de informații geografice) este esențial pentru planificarea și întreținerea necesară pe tot parcursul funcționării. Pentru a ajuta la etapizare și programare, datele BIM și GIS pot fi acum integrate cu datele de programare pentru a ne oferi informații esențiale despre unde să deviem trenurile în timp ce șinele sunt reparate sau reconstruite.

Digitalizând fiecare proiect nou încă de la început, îmbunătățirea eficienței operaționale devine și mai simplă. Prin GIS, datele de proiect pot oferi perspective noi asupra zonelor predispuse la inundații, de exemplu, oferind designerilor informații precise care influențează major structurile necesare, orientarea și utilizarea materialelor.

Care este viitorul industriei feroviare? Prin modelare și inteligență artificială, soluții software și transmisie de date în timp real între centrele de control al trenurilor și trenurile în sine, pasul următor este ca sistemele disparate din diferite țări ar putea fi conectate prin medii de date comune, crescând masiv eficiența operațională.

Folosind date conectate în platforme cloud, putem să ne construim următorul mare proiect de expansiune în lumea virtuală înainte de a-l construi real.

Prin adoptarea metodologiei BIM (building information modeling) în primele etape ale proiectului, putem crea și câte un geamăn digital – în acest caz, o replică digitală dinamică a structurii fizice – care ne va oferi un stream digital puternic de informații, de la planificare până la exploatare.
Toate părțile interesate din proiect – arhitecți, ingineri, manageri de întreținere – captează datele necesare în jurul fiecărui aspect al proiectului: lucrări de bază, cale, semnalizare, poduri etc. Prin geamănul digital, activul „as built” devine, de asemenea, activul „as maintained”, ceea ce asigură o eficiență excepțională a operațiunilor.

Folosind tehnologia LiDAR (detecția luminii și a distanței), este posibilă digitizarea condițiilor existente – cu precizie milimetrică – permițând procesul de proiectare pentru a avansa mai repede și cu mai multă acuratețe. Apoi, odată terminată implementarea, se pot scana șinele care au fost așezate, introduse măsurătorile înapoi în modelul digital „as built”, asigurându-ne că aceste informații sunt 100% corecte.

Aceasta înseamnă că, odată ce noua pistă este construită, captarea realității va furniza rapid informații geometrice, actualizate zilnic, informând echipele de întreținere despre orice modificări critice care ar fi putut avea loc.

Spor la construit, România!