Invitatațiil speciali ai acestei ediții #GrapheinTalks au fost Ana-Maria Stancu – director general la prima firmă de roboți umanoizi și roboți de servicii din România euRobotics și un fan dedicat roboților și educației robotice, Marcel Ionescu – fondatorul AgriCloud, specializat în monitorizarea și analiza culturilor în timp real cu ajutorul tehnologiei IoT și nu în ultimul rând, Escu – robotul umanoid, programabil care stie să cânte, să danseze, să recite poezii dar cel mai important, știe să lucreze. Ne-am bucurat de o discuție animată despre roboți și alte tehnologii inteligente.
euRobotics se bazează pe succesul Platformei tehnologice europene de robotică (EUROP) și a rețelei academice EURON, conducând la înființarea unei organizații durabile pentru întreaga comunitate europeană de robotică.
Am aflat cu uimire cum au ajutat roboții în pandemie și cum ajută tehnologia în agricultura românească, dar mai ales care sunt oportunitățile de utilizare a noilor tehnologii.
Despre roboți și alte tehnologii inteligente
AS: Marcel ne-a ajutat pe zona de vânzări a roboților de dezinfecție (când a început pandemia), dar între timp plăcându-ne tehnologia și fiind de aceeași parte a baricadei, am identificat și zone în care am putea colabora.
Una dintre acestea este un robot care să meargă prin vie sau pe câmp să identifice diverse aspecte ale funzelor, informații pe care Agricloud să le poată analiza și transmite către clienți.
MI: Ana-Maria este modestă. Robotul de care-ți spune este unul dintre roboții care chiar vor funcționa (probabil că în 2-3 săptămâni). După mai multe proiecte eșuate pe partea de robotică în viticultură, Ana-Maria a studiat foarte bine domeniul și a reușit să aducă în România celebrul robot Spot de la Boston Dynamics, cățelul care sare.
Ce-am făcut noi împreună cu Ana-Maria: am pus camere multi-spectrale pe acest robot, în așa fel încât ne poate alerta timpuriu în caz de boli pentru tot ceea ce înseamnă vița de vie - unde semnele nu sunt prezente în partea de sus a frunzei ci vine de pe parte de jos și atunci un robot de 65-70 cm înălțime va putea ușor să se plimbe și să declanșeze alerte timpurii.
Alertele timpurii vin cu vreo 20 de zile înainte ca fermierul să le vadă și atunci îl ajută foarte mult să facă tratamente speciale, categoric salvându-și cultura.
MI: Majoritatea își fac propriile platforme. Există o platformă generală care se folosește - denumită Robot Operating System (ROS), care-ți permite să faci și niște simulări, iar roboții mai buni (profesionali) folosesc această platformă pentru deplasare.
Nu există un standard în acest sens pentru că toată lumea experimentează. Ce pot să vă spun este că din punctul nostru de vedere, testând mai mulți roboți înainte să facem achiziția, Escu în acest moment este cel mai bun ca balanță cost-beneficiu.
Costul lui pleacă de undeva de la 30.000 €, însă (obișnuiesc să dau cifre ca să știe lumea despre ce vorbim) următorul robot umanoid care ar putea să mai facă lucruri este în jur de 20.000 €, numai că Escu are foarte multe funcționalități pe care celălalt robot nu le are.
Poate face poze, poți să adaugi pe platformă scannere RFID, poți să-i atașezi un dispenser de carduri (dacă vrei să-l faci recepționer), poți să-i faci aplicații și să-l conectezi cu diverse API-uri.
MI: Noi punem niște senzori, niște dispozitive în pământ care ne generează niște date și atunci știm cât de repede se face planta, respectiv grâul. Ce ne interesează pe momentul monitorizării? Ne interesează să crească în acord cu ce ne-am propus, ne interesează să vedem dacă o cultură este bolnavă sau nu și generăm cât se poate de mult alertele timpurii.
De fapt agricultura de precizie înseamnă agricultură pe suprafață mare, dar și pe cm2.
AS: Mult mai mult. Partea tristă este că noi îl distribuim în România de vreo 3 ani și înainte de pandemie spitalele nu erau foarte interesate să-l folosească pentru infecții nosocomiale, care în România sunt o problemă foarte mare. Ne bucurăm totuși că au început să înțeleagă despre ce este vorba, iar noi le explicăm ce se poate face și ce nu se poate face.
EU: Ne poți da câteva detalii cu ce se poate face și ce nu?
AS: Spitalele din România nu sunt cele mai permisive pentru că unele dintre ele sunt în clădiri vechi și atunci este foarte greu să-l integrezi în toate spațiile.
În general, și pentru asta este făcut robotul, scopul lui este să dezinfecteze spații mari cum ar fi holuri sau recepții care în mod normal nu se pot dezinfecta sau durează foarte mult să le dezinfectezi prin nebulizare. Nebulizarea presupune să se dea cu dezinfectant, după care trebuie aerisit, nu se poate intra imediat.
Este un timp prea mare necesar ca să faci această dezinfecție. Robotul trece și în 15 minute ți-a dezinfectat holul, după care poți intra imediat. Ceea ce este o diferența majoră. În general, în spitale îl integrăm pe holuri și în secțiile covid, pe holuri.
AS: Pe zona HORECA am încercat să promovăm roboții umanoizi. De exemplu, Escu are o aplicație care poate lua temperatura oamenilor din fața lui și practic nu mai ai o persoană care să te scaneze, pe care de altfel o expui făcând lucrul ăsta și este mult mai drăguț pentru clienți
Nu am văzut pe nimeni să nu fie impresionat de Escu oriunde l-am dus. Copil, adult, nu contează.
Plus că în momentul în care le ia temperatura poate să și zică lucruri: meniul zilei, bine ați venit, respectați regulile etc. Ei sunt foarte utili.
Acum încercăm să găsim tot felul de soluții, astfel încât să fie accesibile pentru industrie.
Cu siguranță sunt foarte puține restaurante care ar face acum o investiție de 20 - 30.000 € într-un robot, în contextul în care nu știu dacă mâine mai sunt deschiși, însă încercăm să le oferim o soluție de RAS (Robotic As A Service), închiriabilă.
Noi le facem aplicația de care au nevoie și să se folosească atâta timp cât au nevoie de robot în locație. Amelia poate să transporte mâncare și băutură la masa clientului. Clientul trebuie să-și ia singur mâncarea de pe tavă și băutura, însă găndiți-vă că este o interacțiune mult mai mică între om și client, reducând riscul de infecție.
Urmărește sesiunea #GrapheinTalks pentru mai multe detalii și mai ales să afli cum s-a descurcat Escu sub asaltul întrebărilor lui Eugen!
Referințe:
Graphein Talks este o inițiativă care urmărește promovarea oportunităților din domeniul construcțiilor alături de invitații speciali, profesioniști consacrați sau emergenți. Cu această ocazie, echipa Graphein îi invită pe cei interesați de subiect să urmărească evenimentul online pe Facebook și YouTube în fiecare zi de marți, de la orele 10.00, pentru a afla mai multe despre starea clădirilor din România, dar și despre antreprenoriat, comunitate, proiecte de cercetare și inovație.
Despre franciza Graphein care va crește performanța serviciilor de topografie: francize.ro/francize/franciza-graphein/. Franciza Graphein va schimba modul de a opera in piata serviciilor de topografie prin cresterea calitatii si profesionalizarea domeniului. De asemenea, va contribui la dezvoltarea businesului local si eficientizarea activitatii prin utilizarea tehnologiei de ultima generatie.
La sediul central din Bucuresti, am consolidat o echipă de 35 profesioniști care sunt gata să facă față noilor provocări, aduse de expansiunea rețelei. În perioada imediat următoare ne vom concentra pe dezvoltarea regională, prin crearea de Centre care să asigure un nivel de servicii similar.
