În această ediție #GrapheinTalks am vorbit despre salvarea patrimoniului României cu arh. Eugen Vaida – Director Executiv pentru România la The Prince’s Foundation și Ashoka Fellow, Chairman la Asociația Monumentum și fondator & președinte al Rețelei Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România.
Un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania, cu o activitate bogată în proiectarea de arhitectură din mediul rural transilvănean, Eugen a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare a patrimoniului și educarea comunităților locale din satele săsești.
Proiectul #AmbulantaPentruMonumente, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.
#AsociatiaMonumentum a fost înființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.
Provocat să ne povestească despre starea în care se află Cula Crăsnaru de la Groșerea (construită în secolul XVIII de familia Crăsnaru și refăcută la 1801), fiind un proiect actual:
Cula avea un rol defensiv în caz de tâlhărie, jafuri armate ș.a. astfel încât boierii să se poată adăposti la nevoie. Cula de la Groșerea este una dintre cele 6 cule aflate pe lista tentativă UNESCO a României, abandonată de mai mulți ani, obiect al unui litigiu care împiedică actualii proprietari să investească în restaurarea ei. Se pot face intervenții de punere în siguranță – asta vom încerca. Ne propunem să salvăm acoperișul, jumătate fiind prăbușit. Este necesar sa fie făcute completări, evident că nu vom înlocui toată șarpanta, vom înlocui doar acele elemente care sunt foarte degradate.
Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?
Avem nevoie de minim 40,000€. O sumă pe care va trebui să o suportăm noi integral (meșteri, restauratori, documentație, materialele de construcție), neputând să beneficiem din păcate de contribuția proprietarilor din motive de incertitudine.
Am început o campanie de curând și s-au strâns undeva la 2,000€, fiind și o perioadă mai dificilă pentru donații pentru că este iarnă și început de an când oamenii nu prea au bani, iar donațiile merg mai bine în jurul sărbătorilor de Paște, Crăciun când lumea se gândește mai mult la a face bine. Însă nu putem aștepta. Campania va ține o lună și jumătate, iar dacă nu voms trânge suma, ne gândim să facem și niște evenimente de genul concertelor, sperând să ne sprijine foarte mult artiștii. Un bun exemplu este și Margareta Pâslaru care va dona tot profitul noului album către Ambulanța pentru monumente, în special către Cula Crăsnaru. Chiar și dacă nu se donează sume mari, pentru noi contează foarte mult și ajută și pe partea emoțională care inspiră și pe alți oameni să ajute cum pot.
Începem în august. Toată luna martie va fi alocată înscrierii voluntarilor. Vreau să vă mulțumesc că deja ne-ați ajutat înainte sa înceapă campania, asigurând momentul zero ca punct de pornire, fără de care nu se poate estima nimic. Este primul pas și cel mai important. Este foarte important să documentăm ce dăm jos, în timpul intervenției. Foarte multă lumea va avea de învățat în urma unei documentări mai detaliate decât de obicei. Mi se pare important ce faceți voi și din prisma faptului că aceste clădiri vechi se mișcă, iar la mișcări destul de mari sunt erori foarte mari cu relevee făcute de mână și aici contează precizia adusă de voi.
Vom limita la 20 de voluntari și 5 meșteri pentru ca nu avem acolo o capacitate de cazare și nici capacitatea de a gestiona un asemenea șantier, chiar dacă pe noi ne tentează să aducem mai mulți voluntari care pot învăța mult acolo.
Da. Șansa apare exact atunci când ți se pare că problema este mai mare. Nu mai avem școli de meserii, oamenii sunt plecați din țară și transferul meseriei în familie nu s-a mai făcut ca în trecut. În momentul de față nu avem cu cine să organizăm ceva de genul, Prin Ordinul Arhitecților am reușit să facem o hartă a meșterilor dar mulți nu sunt chiar meșteri așa cum știm noi, ci au experiență și aptitudini practice care ajută. Cum am putea să-i formăm? Este o diferență între meșter și tehnician de restaurare. Tehnicienii nu mai există. Un exemplu simplu pe care-l putem lua este dacă luăm o grindă care este putredă, care are nevoie de un tehnician să poată o poată completa pentru ca meșterii nu știu să facă aceste completări. Un meșter va face o grindă cap-coadă, așa cum stie el, fără să facă îmbinări de restaurare. Ne lipsesc desigur ambele specializări.
Pentru meșteri cred că formarea nu mai trebuie făcută în acele licee profesionale pentru că nu e nimeni dispus să stea 4 ani și să iasă de acolo pe un salariu de 600€-700€, când colegul lui de aceeași vârstă care de 4 ani lucrează în Germania vine cu un salariu de 1500€ - 2000€ pe lună si nici nu pierde vremea 4 ani prin școală. Nu e corect, dar asta este situația.
Soluția ar fi să facem formare pe termen scurt, învățământul dual fiind o opțiune foarte bună pentru România în momentul de față, o formare de bază de 3-6 luni în care sigur că nu înveți totul. Vei avea însă o bază pe care vei putea construi în câmpul muncii. Lipsește răbdarea, iar meseria "brățară de aur" nu mai este un slogan în ziua de astăzi.
Trebuie să oferim oamenilor informații minime în termen mai scurt.
➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și implică-te și tu la salvarea patrimoniului din România!.
Spor la construit, România!