Graphein Talks: Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?

În această ediție #GrapheinTalks am vorbit despre salvarea patrimoniului României cu arh. Eugen Vaida – Director Executiv pentru România la The Prince’s Foundation și Ashoka Fellow, Chairman la Asociația Monumentum și fondator & președinte al Rețelei Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România.

Un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania, cu o activitate bogată în proiectarea de arhitectură din mediul rural transilvănean, Eugen a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare a patrimoniului și educarea comunităților locale din satele săsești.

Proiectul #AmbulantaPentruMonumente, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.

#AsociatiaMonumentum a fost înființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.

Provocat să ne povestească despre starea în care se află Cula Crăsnaru de la Groșerea (construită în secolul XVIII de familia Crăsnaru și refăcută la 1801), fiind un proiect actual:

Cula avea un rol defensiv în caz de tâlhărie, jafuri armate ș.a. astfel încât boierii să se poată adăposti la nevoie. Cula de la Groșerea este una dintre cele 6 cule aflate pe lista tentativă UNESCO a României, abandonată de mai mulți ani, obiect al unui litigiu care împiedică actualii proprietari să investească în restaurarea ei. Se pot face intervenții de punere în siguranță – asta vom încerca. Ne propunem să salvăm acoperișul, jumătate fiind prăbușit. Este necesar sa fie făcute completări, evident că nu vom înlocui toată șarpanta, vom înlocui doar acele elemente care sunt foarte degradate.

Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?

Avem nevoie de minim 40,000€. O sumă pe care va trebui să o suportăm noi integral (meșteri, restauratori, documentație, materialele de construcție), neputând să beneficiem din păcate de contribuția proprietarilor din motive de incertitudine.
Am început o campanie de curând și s-au strâns undeva la 2,000€, fiind și o perioadă mai dificilă pentru donații pentru că este iarnă și început de an când oamenii nu prea au bani, iar donațiile merg mai bine în jurul sărbătorilor de Paște, Crăciun când lumea se gândește mai mult la a face bine. Însă nu putem aștepta. Campania va ține o lună și jumătate, iar dacă nu voms trânge suma, ne gândim să facem și niște evenimente de genul concertelor, sperând să ne sprijine foarte mult artiștii. Un bun exemplu este și Margareta Pâslaru care va dona tot profitul noului album către Ambulanța pentru monumente, în special către Cula Crăsnaru. Chiar și dacă nu se donează sume mari, pentru noi contează foarte mult și ajută și pe partea emoțională care inspiră și pe alți oameni să ajute cum pot.
Începem în august. Toată luna martie va fi alocată înscrierii voluntarilor. Vreau să vă mulțumesc că deja ne-ați ajutat înainte sa înceapă campania, asigurând momentul zero ca punct de pornire, fără de care nu se poate estima nimic. Este primul pas și cel mai important. Este foarte important să documentăm ce dăm jos, în timpul intervenției. Foarte multă lumea va avea de învățat în urma unei documentări mai detaliate decât de obicei. Mi se pare important ce faceți voi și din prisma faptului că aceste clădiri vechi se mișcă, iar la mișcări destul de mari sunt erori foarte mari cu relevee făcute de mână și aici contează precizia adusă de voi.
Vom limita la 20 de voluntari și 5 meșteri pentru ca nu avem acolo o capacitate de cazare și nici capacitatea de a gestiona un asemenea șantier, chiar dacă pe noi ne tentează să aducem mai mulți voluntari care pot învăța mult acolo.
Da. Șansa apare exact atunci când ți se pare că problema este mai mare. Nu mai avem școli de meserii, oamenii sunt plecați din țară și transferul meseriei în familie nu s-a mai făcut ca în trecut. În momentul de față nu avem cu cine să organizăm ceva de genul, Prin Ordinul Arhitecților am reușit să facem o hartă a meșterilor dar mulți nu sunt chiar meșteri așa cum știm noi, ci au experiență și aptitudini practice care ajută. Cum am putea să-i formăm? Este o diferență între meșter și tehnician de restaurare. Tehnicienii nu mai există. Un exemplu simplu pe care-l putem lua este dacă luăm o grindă care este putredă, care are nevoie de un tehnician să poată o poată completa pentru ca meșterii nu știu să facă aceste completări. Un meșter va face o grindă cap-coadă, așa cum stie el, fără să facă îmbinări de restaurare. Ne lipsesc desigur ambele specializări. Pentru meșteri cred că formarea nu mai trebuie făcută în acele licee profesionale pentru că nu e nimeni dispus să stea 4 ani și să iasă de acolo pe un salariu de 600€-700€, când colegul lui de aceeași vârstă care de 4 ani lucrează în Germania vine cu un salariu de 1500€ - 2000€ pe lună si nici nu pierde vremea 4 ani prin școală. Nu e corect, dar asta este situația. Soluția ar fi să facem formare pe termen scurt, învățământul dual fiind o opțiune foarte bună pentru România în momentul de față, o formare de bază de 3-6 luni în care sigur că nu înveți totul. Vei avea însă o bază pe care vei putea construi în câmpul muncii. Lipsește răbdarea, iar meseria "brățară de aur" nu mai este un slogan în ziua de astăzi. Trebuie să oferim oamenilor informații minime în termen mai scurt.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și implică-te și tu la salvarea patrimoniului din România!.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Manifest pentru Orașul Frumos – cu Grațian Mihăilescu, UrbanizeHub

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Manifest pentru Orașul Frumos” a fost Grațian Mihăilescu – fondatorul UrbanizeHub, expert, consultant cu experiență de peste 10 ani la nivel național și internațional și specializat în studii europene, relații internaționale și dezvoltare, cu care am discutat despre subiecte variate ce țin de mediu, transport, regenerare urbană, incluziune, technologie și inovare.

UrbanizeHub Romania este o comunitate de oameni pasionați și implicați, cu expertiză variată, oameni care doresc să schimbe fața orașelor într-un mod SMART și durabil.

Avem o abordare interdisciplanară. Avem urbaniști, arhitecți, IT-ști, specialiști în mobilitate urbană, sociologi, economiști. Suntem mai mulți oameni și încercăm să facem acea masă critică. Să educăm, să conectăm, să inspirăm prin talk-urile noastre oameni care vor să modeleze viața orașelor. Oameni care vor să trăiască în orașe smart, în orașe sustenabile.

Manifest pentru Orașul Frumos

GM: Am umblat ceva prin Europa. Am lucrat și la Bruxelles în domeniul afacerilor europene, tot pe fonduri europene, timp de 2 ani de zile. Am studiat în mai multe țări, inclusiv în Bruxelles, Germania, Ungaria. Am fost bursier al Comisiei Europene. Am terminat de curând și doctoratul. Am studiat despre gurvernanța urbană în România și am încercat să demonstrez că implicarea oamenilor în dezvoltarea orașului aduce dezvoltare.
GM: În primul rând ne-am dorit să creăm impact. A apărut ca o nevoie această mișcare pentru că e clar, orașele au nevoie de soluții. Noi ne-am propus să venim cu soluții, de la politici publice, recomandări, până la mici proiecte cu impact local. Avem și abordarea macro, avem și abordarea micro. Mișcarea s-a format datorita acestei nevoi. Ne-am dorit să venim cu această abordare inovativă. Ne-am dorit să facem evenimente, să conectăm lumea, să venim cu soluții, să lansăm rapoarte și ghiduri, tocmai în ideea de a conștientiza importanța orașelor pentru dezvoltarea României și tocmai în ideea de a arăta că orașele contează și că orașele nu reprezintă doar primari care pun panseluțe și borduri. Pentru ca în concepția colectivă când ziceai cuvântul oraș, te gândeai la primar și poate la corupție. Pentru mine oraș înseamnă viață, înseamnă evenimente, înseamnă calitatea vieții, înseamnă cultură urbană, înseamnă mobilitate urbană alternativă.
GM: Cred că stă în motto-ul nostru: "veniți să modelăm împreună viitorul orașelor". E greu să explici unui copil despre faptul că se elaborează politica urbană a României. Dar cred că dacă-i spui că îți dorești orașe verzi, orașe în care îți place să trăiești, orașe confortabile, cred că atunci înțelege ce facem noi.
GM: Cred că simțim lucrul ăsta. Frumosul pentru fiecare e altcumva. Fiecare regăsește frumosul în ceea ce-i place. Felul cum circulă în acel oraș fluiditatea traficului, alternanța transportului în comun, spațiile verzi, spațiile publice. Avem nevoie de aceste spații publice în care să ne strângem și să socializăm. Ori proiecte de genul ăsta sunt prea puține în România. Și dacă mergem afară, în Berlin sau Viena, vedem că fiecare loc, fiecare cartier are genul ăsta de spațiu unde se strâng cetățenii care locuiesc acolo, unde socializează, unde se țin evenimente, unde se închid străzi, astfel încât interacțiunea să fie puternică între locuitori. Sunt multe lucruri care pot crea orașul frumos.
Cred că Oradea e pe buzele tuturor și am văzut ce s-a întâmplat acolo cu transformările care au avut loc în ultimii ani. Dacă cineva l-a urmărit pe domnul primar, a văzut că de fapt dânsul a zis că nu a inventat roata ci a luat niște modele aplicate în alte țări pe care le-a adaptat la specificul orașului. Vedem localități mai mici care s-au transformat. Vedem și comune transformate care au fost gestionate bine. Lucruri bune s-au întâmplat în Sibiu. Sibiu mi se pare un oraș despre care se vorbește foarte puțin, dar oferă o calitate a vieții ca în Occident din cauza faptului că este un oraș cu foarte multe evenimente culturale și atunci când investești 20% din bugetul primăriei în acțiuni culturale, acest lucru se reflectă în brandingul de oras și în atragerea oamenilor din afara orașului. Este un turism de calitate care se face acolo. Un turism sustenabil.

️Implică-te și tu în modelarea orașului tău!
#grapheintalks #livesession #tehnologie #oraseinteligente #energieregenerabila

Read more

Graphein Talks: Cum salvăm patrimoniul României?

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Cum salvăm patrimoniul României” a fost Eugen Vaida – Executive Director for Romania la The Prince’s Foundation și Chairman la Asociatia Monumentum, este un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania și are o activitate bogată în proiectarea de arhitectură în mediul rural transilvănean. În domeniul patrimoniului, a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare și educare, în strânsă legătură cu comunitățile locale din satele săsești.

Proiectul #AmbulantaPentruMonumente​, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.
The Prince’s Foundation este o organizație caritabilă ce susține păstrarea patrimoniului, agricultura și dezvoltarea durabilă a României.

#AsociatiaMonumentum​ a fost inființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.
Implică-te și tu la salvarea #patrimoniului​ din România!

Funcționăm după un sistem similar unei francize, pentru că Ambulanța pentru Monumente este implementată de multe organizații regionale a căror constituire am sprijinit-o de fapt și anul trecut, și acum doi ani. Dacă ar fi să numărăm membri echipelor Ambulanțelor, sunt peste 50, care sunt implicați în organizare și peste 350 de voluntari, care au venit până în momentul de față la intervențiile Ambulanței pentru Monumente.

Cum salvăm patrimoniul României

Întotdeauna m-am considerat un om de la țară. Asta mi s-a părut cea mai adecvată prezentare pe care pot să mi-o fac. Am studiat arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, am avut și acolo activitate ca arhitect proiectant în cadrul unei firme, împreună cu alți colegi, dar m-a atras dorul spre casă la un moment dat. Gândul meu a fost întotdeauna să mă întorc și să încep să salvez satul, Valea Hârtibaciului samd. În momentul de fața Ambulanța pentru Monumente este cel mai important proiect, dar sunt multe alte proiect, cum este revigorarea meșteșugurilor și a țiglăritului, a cărămidăritului în Sudul Transilvaniei, școli de vară pentru arhitecți, pentru studenți samd.
Când m-am întors aici, în 2011, am lăsat totul în urmă (în București). Când am venit în Valea Hârtibaciului nu aveam absolut niciun proiect. Am venit fără să am niciun proiect și era o problemă; cum îmi câștig existența? Atunci am început de fapt cu niste proiecte sociale, am mers prin școli și am încercat să le prezint copiilor personalitățile și identitatea lor culturală, de fapt, de care nu știau. Mi se părea mult mai important decât să învețe la istorie despre personaje și personalități la nivel național pentru că nu-și cunoșteau personalitățile locale. După care l-am cunoscut pe un Wiliam Blacker, un scriitor britanic. Ne-am întâlnit întâmplător în Apoș și el îmi spunea că de multă vreme încearcă să salveze patrimoniul din Transilvania și am constatat că putem colabora. Era un bun prieten al Alteței Sale Regale, al Prințului de Wales, așa l-am și cunoscut de fapt și de atunci lucrurile au mers strună. Ne-am dezvoltat foarte tare. Am început cu proiecte mici de documentare a clădirilor, dar în momentul de față avem 7-8 proiecte la nivel național cu impact destul de mare.
Membri suntem foarte puțini în Asociația Monumentum, dar noi funcționăm după alt sistem. Funcționăm după un sistem similar unei francize, pentru că Ambulanța pentru Monumente este implementată de multe organizații regionale a căror constituire am sprijinit-o de fapt și anul trecut, și acum doi ani. Dacă ar fi să numărăm membri echipelor Ambulanțelor, sunt peste 50, care sunt implicați în organizare și peste 350 de voluntari, care au venit până în momentul de față la intervențiile Ambulanței pentru Monumente.
Alteța Sa Regală a avut un rol hotărâtor în ceea ce s-a salvat în Sudul Transilvaniei, poate și-n zona secuimii pentru că în urma lui au venit foarte multe persoane interesate. Nu numai din Anglia, din toată lumea și foarte mulți români care în momentul acesta achiziționează case tradiționale În Transilvania, în zona săsească. Este o adevărată frenezie. Și când am lansat în mai acea invitație pentru cei care locuiesc în blocuri să se mute și să lucreze remote din mediul rural, am fost foarte solicitați. Putem încerca să convingem comunitățile, să le conștientizăm asupra valorii și propriului patrimoniu ca marcă a identității lor culturale și asta se poate face eficient doar prin această infuzie de oameni de la oraș, care vin cu o deschidere, vin cu niște cunoștințe, vin cu o anumită abordare referitoare la mediu, în privința mâncării sănătoase, cum restaurăm casele samd.
Am intervenit asupra a peste 50 de monumente (în ultimii 4 ani) de când am înființat Ambulanța pentru Monumente. Cheia este să ne dezvoltăm cu echipe regionale pentru că este contraproductiv să salvăm doar o singură clădire într-o regiune și să nu genereze salvarea altor clădiri. Noi avem o listă lungă, foarte lungă de solicitări. Nu putem face față și nu vrem ca lumea să se aștepte să salvăm în anul viitor tot patrimoniul României pentru că în momentul de față putem primi mii de cereri și nu avem capacitatea să acționăm. Salvăm undeva la 20 de monumente anual. Trebuie să menționez că o mare parte din fondurile Ambulanței pentru Monumente în momentul de față, la nivel național, vine din partea Dedeman și din partea Profi, sume foarte importante fără de care nu am fi putut achiziționa camionetele necesare.

Urmărește video să afli cum salvăm patrimoniul României? Cu Eugen Vaida – Ambulanta pentru Monumente.

Read more

Istoria machetei 3D a Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” la aniversarea de 160 ani

Denisa Nicolaescu – inginer geodez la #Graphein​ și Sorin Mărgărit – profesor de istorie la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, au vorbit despre scanarea 3D a Liceului Gheorghe Lazăr si cum s-a ajuns la macheta 3D a liceului.

Sorin Mărgărit ne-a povesti în această ediție GrapheinTalks​ și despre expoziția temporară “Colegiul Național Gheorghe Lazăr – 160 de ani de învățământ românesc”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României.

Istoria machetei 3D a Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” la aniversarea de 160 ani

Evident că apropierea contează enorm de mult. Suntem oameni și chiar dacă tehnologia în ultima perioadă de timp a explodat, totuși niciodată n-o sa putem să ne despărțim de realitatea fizică. Și bineînțeles că această clădire care este emblematică, atât din punct de vedere arhitectonic, dar și valoarea ei de simbol de-a lungul timpului pentru învățământul românesc. Este o clădire deosebit de îndrăgită de zeci și zeci de generații de “lăzăriști”, considerând-o ca pe "o a doua casă". Reprezintă locul unde s-au format ca oameni, unde au căpătat valori și principii, unde s-au deprins cu lumina învățăturii și de unde “și-au ridicat aripile-n zbor către înaltul cerului”, cum spunea de curând o absolventă în concordanță cu albastru bleu ciel, culoarea lazărului de tradiție.
Este o instituție de învățământ emblematică, înființată prin ofis domnesc în timpul domnitorului Alexandru Ioan I. Ofisul domnesc a fost publicat în Monitorul oficial al Țării Românești în 7 decembrie 1859, iar activitățile au început pe data de 18 ianuarie 1860. Dată care rămâne ziua aniversară a Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”. An de an, pe data de 18 ianuarie au loc diferite serbări aniversare. În această dată notăm în “cartea de aur a liceului”, care are aproape un metru! O carte deosebit de importantă din punct de vedere istoric pentru că are în interior semnăturile regelui Carol I, regelui Ferdinand, regelui I.C. Brătianu, regelui Carol a II-lea și foarte, foarte multe personalități ale istoriei și ale culturii românești.
În primul rând am reușit să facem această monografie aniversară. Este cea de-a 6-a pe parcursul celor 160 de ani de istorie a liceului. Prima monografie fiind la 50 de ani, apoi la 100, la 120, 140… Și în afară de această monografie care a fost făcută cu sprijinul Centrului Cultural și de Tineret "Ștefan Iordache" Sector 5, cu ajutorul Muzeului Național de Istorie a României am reușit să organizăm o expoziție dedicată celor 160 de ani de istorie și tradiție în învățământul românesc, chiar în Muzeului Național de Istorie a României. Expoziție care este deschisă până în luna aprilie. Cu această ocazie vă invit să o vizitați în timpul programului de lucru: în fiecare zi, exceptând luni și marți, până la ora 16:00 .
Ultima dată când am participat la Facultatea de Istorie la o ceremonie, am văzut expusă o machetă dintr-un material destul de casabil, o machetă a clădirii Universității din București și m-am gândit că ar fi bine să avem și noi la liceu așa ceva, dar într-o formulă modernă, având în vedere că putem să printăm 3D. M-am documentat, am vorbit cu un arhitect, am întrebat cine ar avea posibilitatea tehnică să facă așa ceva și mi-a recomandat că cei mai buni ar fi cei de la Graphein . Am scris pe pagina de Facebook – @graphein, am povestit despre ce dorim să facem, am cerut ajutorul Bineînțeles că am specificat de la bun început ca liceul nu deține fonduri pentru așa ceva, pentru ca fondurile vin de la Primărie și nu puteam solicita fonduri pentru o machetă. Spre surpriza mea foarte plăcută, am avut deschidere și imediat colegii au venit, au scanat 3D liceul, apoi a urmat o muncă destul de anevoioasă (din câte am văzut) pe partea electronică, pentru a face macheta 3D, a durat câteva săptămâni cu efort susținut și vreau să vă mulțumesc cu această ocazie.
Ar trebui să fie dinamic pentru că, după cum vedeți în ultimii 10 ani, avem acces extraordinar de ușor la tehnologia modernă. Acum 10 ani nu aveam tablete sau ecrane cu touchscreen și nu aveam acces la informație atât de ușor la informație. Cred că și programa școlară trebuie să țină pasul cu acest progres tehnic, implicit cadrele didactice trebuie să fie pregătite ca să poată livra un mesaj pe înțelesul copiilor. S-ar putea să ne îndreptăm mai mult către partea de online, nu neapărat datorită pandemiei ci datorită progresului științific. Momentan nu-mi pot da seama dacă va fi bine într-adevăr sau va fi rău pentru că suntem oameni. Avem nevoie să socializăm, avem nevoie să ne vedem fizic și să ieșim din sfera asta a virtualului pentru că altfel nu putem rămâne ancorați în realitate.

Urmărește sesiunea #GrapheinTalks și află mai multe detalii !

La mulți ani, Colegiul Național Gheorghe Lazăr!

Read more

scanare 3d releveu fatade TiriacTower

Scanare 3D, fațade, releveu și cadastru pentru impresionanta clădire de birouri Tiriac Tower

Scanare 3D, fațade, releveu și cadastru pentru impresionanta clădire de birouri Tiriac Tower

Impresionanta clădire de birouri din vecinătatea Pieței Victoria – #TiriacTower – este pregătită pentru #releveu și #cadastru. Mândri de #fatadele executate cu mare precizie, acest proiect ocupă un loc special în portofoliul nostru.

Cu cei aproape 16,500 m2 suprafață totală de spații de birouri, #TiriacTower este o clădire office de clasa A, unde #IntocmireaPlanurilorDeCadastru pe fiecare nivel, începând de la -5 la etajul 12, ar putea fi o provocare dacă nu s-ar folosi tehnologia avansată de #Scanare3D.

#Graphein #MasuraConstructiilorDurabile

Lucrările de la #TunelulBata au avansat rapid asistenta tobopografica

Tunelul Bata – primul construit în țară în ultimii 30 de ani

Tunelul Bata – primul construit în țară în ultimii 30 de ani

Lucrările de la #TunelulBata, primul construit în țară în ultimii 30 de ani și cel mai mare din vestul României, au avansat rapid!

Tunelul T3 Bata km 559+967 – 560+570 este construit în cadrul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European, pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h.”
O parte din reabilitarea căii ferate este deja finalizată, iar între Curtici și Arad s-au făcut deja teste cu trenuri care circulă cu viteze de cca. 160 de km/h la oraș.

#Graphein #AsistentaTopografica

Restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului Mănăstirii Tazlău

Restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului Mănăstirii Tazlău

Pasionați de restaurarea clădirilor de patrimoniu național, ne-am bucurat să auzim de proiectul “Restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului Mănăstirii Tazlău, județul Neamț”!

Una dintre cele mai frumoase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, Manastirea Tazlau, cu biserica „Nașterea Maicii Domnului”, se numără printre cele mai valoroase monumente din județul Neamț. Odată cu trecerea anilor, starea construcțiilor s-a degradat considerabil. În afară de biserica mănăstirii, la Tazlău se păstrează încă ruinele casei domnești a lui Ștefan cel Mare şi zidul de apărare construit din piatră de râu.

Manastirea Tazlau va fi restaurată și inclusă în circuitul turistic și cultural iar noi am ajutat prin #scanare3D pentru proiectarea și poziționarea unei scări interioare în spirală și pentru construcția stranei care va fi proiectată și repoziționată.