Articole

Graphein Talks: Despre design interior cu ajutorul AI-ului

Invitații acestei ediții #GrapheinTalks sunt arh. Radu Călin și arh. Sebastian Mîndroiu – doi tineri talentați, fondatori ai biroului de arhitectură și design interior PickTwoStudio.

Radu Călin este un designer auto-motivat, inovator și ambițios, determinat să dezvolte noi moduri de gândire și comunicare, precum și de a fi creativ în toate lucrurile pe care le face.

Proaspăt absolvent al programului WU Executive MBA Bucharest, Sebastian Mîndroiu este designer de interior cu o experiență de peste 10 ani în lucrul cu actori cheie de pe piața din România.

Pasiunea pentru design interior i-a unit și determinat pe Radu & Sebastian să înființeze PickTwo Studio în anul 2013, cu misiunea de a aduce tendințele și noutățile în materie de amenajări interioare și în piața din România. În prezent PickTwo Studio se mândrește cu o echipă de 25 de arhitecți și designeri, iar portofoliul companiei a adunat mai multe zeci de proiecte, atent gândite și personalizate, în domeniul spațiilor comerciale, dar și în cel al interioarelor corporate.

La întrebarea ‘De la ce vine Pick Two?’, Radu răspunde:

Suntem doi :) Eu cu Sebastian ne-am cunoscut în facultate și ne înțelegeam foarte bine și ulterior trebuia să găsim proiecte de făcut împreună, în zona comercială. Ne-am gândit la un nume pentru că am început să avem clienți tot mai pretențioși cu provocări foarte mari, ceea ce ne-a dus spre conceptul “triunghiul managementului de proiect” care spune că nu poți simultan avea toate cele 3 atribute într-un proiect: ieftin, repede și bine. Ne interesează prioritățile fiecărui client pus să aleagă două atribute.

Despre design interior cu ajutorul AI-ului

[Radu] Pe toate :) Vor încerca întotdeauna să le aibă pe toate pentru că business-urile ca bază sunt eficiente și bineînțeles vor să investească cât mai puțin și vor 'high-quality'. Să investească cât mai puțin și să obțină cât mai mult. Imediat lângă vine și deadline-ul, dorind să lanseze mai repede, costurile cu chiria punând presiune pe termene.   [Sebastian] Practic, ce ne-am dorit noi a fost să livrăm high-quality, păstrând un standard bun și în discuția cu fiecare client alegem dintre celelalte două: cost sau timp. Ce încercăm să facem în fiecare zi este să scădem cât de mult se poate costul prin eficientizarea proceselor de proiectare pe care le avem astfel încât să nu avem un cost foarte mare și să livrăm repede - acesta fiind fundamentul soluțiilor pe care le tot experimentăm.
[Radu] Dacă o luăm cronologic, primul diferențiator este că suntem flexibili și deschiși la minte cu absolut tot ce înseamnă feedback și tehnologie. Întotdeauna am fost pasionați de cunoaștere și dezvoltare. Cum ultimul subiect din vremurile noastre este inteligența artificială, bineînțeles că ne-a captat atenția și de fiecare dată când vedem ceva eficient și productiv, facem tot posibilul să înțelegem despre ce este vorba și să adoptăm cât mai repede. Datorită mentalității noastre am ajuns să învățăm bine și motoarele de generare de tip inteligență artificială [Sebastian] Pragmatic, încercăm să livrăm un mood-board a doua zi. Astăzi ne-am văzut cu clientul, mâine ai mood-board-ul cu toate ideile pe care le avem, cu produsele pe care vrem să le folosim, concept și inclusiv cu niște randări care deși încă nu sunt exacte pe spațiu, sunt totuși similare cu spațiul clientului
[Radu] Sebastian a fost foarte încântat când au lansat cei de la DALL·E versiunea 2 și spunea prin birou "mama abia aștept..mi-am făcut cont și abia aștept..." [Sebastian] așteptam să-mi aprobe contul o perioadă din aprilie până prin mai anul trecut când s-a lansat - cred că și acum e la fel - era un queue de așteptare pentru aprobarea conturilor. Cred că am stat vreo lună până l-au aprobat. [Radu] Mi-am făcut și eu cont imediat și așteptam aprobarea. Nu aveam așteptări prea ridicate sincer. Ultima versiune era destul de grafică, nefiind așa de realistă. Ulterior am descoperit Midjourney, care este tot așa un motor de generare a imaginilor, care la versiunea 4 este super realist ceea ce pe mine m-a super impresionat. Poate o să trecem prin niște exemple mai departe. Acolo am simțit valoarea cu adevărat a unui motor de genul ăsta. Dacă înainte dura cca 2-3 săptămâni să generăm o imagine, acum dintr-un simplu text puteai să faci asta într-un minut. Era imposibil de crezut așa ceva.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și află cum putem folosi inteligența artificială în #arhitectura.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Despre design interior cu ajutorul AI-ului

Invitații acestei ediții #GrapheinTalks sunt arh. Radu Călin și arh. Sebastian Mîndroiu – doi tineri talentați, fondatori ai biroului de arhitectură și design interior PickTwoStudio.

Radu Călin este un designer auto-motivat, inovator și ambițios, determinat să dezvolte noi moduri de gândire și comunicare, precum și de a fi creativ în toate lucrurile pe care le face.

Proaspăt absolvent al programului WU Executive MBA Bucharest, Sebastian Mîndroiu este designer de interior cu o experiență de peste 10 ani în lucrul cu actori cheie de pe piața din România.

Pasiunea pentru design interior i-a unit și determinat pe Radu & Sebastian să înființeze PickTwo Studio în anul 2013, cu misiunea de a aduce tendințele și noutățile în materie de amenajări interioare și în piața din România. În prezent PickTwo Studio se mândrește cu o echipă de 25 de arhitecți și designeri, iar portofoliul companiei a adunat mai multe zeci de proiecte, atent gândite și personalizate, în domeniul spațiilor comerciale, dar și în cel al interioarelor corporate.

La întrebarea ‘De la ce vine Pick Two?’, Radu răspunde:

Suntem doi :) Eu cu Sebastian ne-am cunoscut în facultate și ne înțelegeam foarte bine și ulterior trebuia să găsim proiecte de făcut împreună, în zona comercială. Ne-am gândit la un nume pentru că am început să avem clienți tot mai pretențioși cu provocări foarte mari, ceea ce ne-a dus spre conceptul “triunghiul managementului de proiect” care spune că nu poți simultan avea toate cele 3 atribute într-un proiect: ieftin, repede și bine. Ne interesează prioritățile fiecărui client pus să aleagă două atribute.

Despre design interior cu ajutorul AI-ului

[Radu] Pe toate :) Vor încerca întotdeauna să le aibă pe toate pentru că business-urile ca bază sunt eficiente și bineînțeles vor să investească cât mai puțin și vor 'high-quality'. Să investească cât mai puțin și să obțină cât mai mult. Imediat lângă vine și deadline-ul, dorind să lanseze mai repede, costurile cu chiria punând presiune pe termene.   [Sebastian] Practic, ce ne-am dorit noi a fost să livrăm high-quality, păstrând un standard bun și în discuția cu fiecare client alegem dintre celelalte două: cost sau timp. Ce încercăm să facem în fiecare zi este să scădem cât de mult se poate costul prin eficientizarea proceselor de proiectare pe care le avem astfel încât să nu avem un cost foarte mare și să livrăm repede - acesta fiind fundamentul soluțiilor pe care le tot experimentăm.
[Radu] Dacă o luăm cronologic, primul diferențiator este că suntem flexibili și deschiși la minte cu absolut tot ce înseamnă feedback și tehnologie. Întotdeauna am fost pasionați de cunoaștere și dezvoltare. Cum ultimul subiect din vremurile noastre este inteligența artificială, bineînțeles că ne-a captat atenția și de fiecare dată când vedem ceva eficient și productiv, facem tot posibilul să înțelegem despre ce este vorba și să adoptăm cât mai repede. Datorită mentalității noastre am ajuns să învățăm bine și motoarele de generare de tip inteligență artificială [Sebastian] Pragmatic, încercăm să livrăm un mood-board a doua zi. Astăzi ne-am văzut cu clientul, mâine ai mood-board-ul cu toate ideile pe care le avem, cu produsele pe care vrem să le folosim, concept și inclusiv cu niște randări care deși încă nu sunt exacte pe spațiu, sunt totuși similare cu spațiul clientului
[Radu] Sebastian a fost foarte încântat când au lansat cei de la DALL·E versiunea 2 și spunea prin birou "mama abia aștept..mi-am făcut cont și abia aștept..." [Sebastian] așteptam să-mi aprobe contul o perioadă din aprilie până prin mai anul trecut când s-a lansat - cred că și acum e la fel - era un queue de așteptare pentru aprobarea conturilor. Cred că am stat vreo lună până l-au aprobat. [Radu] Mi-am făcut și eu cont imediat și așteptam aprobarea. Nu aveam așteptări prea ridicate sincer. Ultima versiune era destul de grafică, nefiind așa de realistă. Ulterior am descoperit Midjourney, care este tot așa un motor de generare a imaginilor, care la versiunea 4 este super realist ceea ce pe mine m-a super impresionat. Poate o să trecem prin niște exemple mai departe. Acolo am simțit valoarea cu adevărat a unui motor de genul ăsta. Dacă înainte dura cca 2-3 săptămâni să generăm o imagine, acum dintr-un simplu text puteai să faci asta într-un minut. Era imposibil de crezut așa ceva.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și află cum putem folosi inteligența artificială în #arhitectura.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Provocările actuale în design-ul spațiilor de lucru

Invitații ediției #GrapheinTalks​ “Provocările actuale în design-ul spațiilor de lucru” au fost arh. Andrei Angelescu – Manager of A&D Department și Alexis Chiriac – Workspace Consultant la Corporate Office Solutions.

Corporate Office Solutions (COS) este liderul în consultanță și design de spații de lucru, partitii, mocheta, lucrări electrice și mecanice, management de proiect și mobilier pentru spațiile de birouri. COS detine singura autorizatie locala Steelcase, lider mondial in industria mobilei de birou. COS reprezinta, de asemenea, Interface, lider mondial in materie de covor modular. COS este parte a Office Solutions Group, consultant in domeniul birourilor din 1995 si unul dintre cei mai mari din Europa, cu birouri in Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Almaty, Astana, Atyrau, Minsk, Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara. Pe parcursul a 22 de ani de activitate, COS a furnizat servicii profesionale si produse adecvate pentru mai mult de 2000 de companii care aveau nevoie sa-si creeze sau sa-si transforme spatiile de lucru.

 

…noi vrem ca interacțiunea dintre oameni să fie cât mai naturală. Într-un anumit fel te comporți într-o cafenea, într un anumit fel te comporți acasă, de unde și toate tendințele astea să fie ca acasă. Nu trebuie să fie ca acasă și nu este scopul. De fapt, dacă e să analizăm mai profund se referă la de ce mă simt eu bine acasă? Că vorbim de confort, siguranță… și atunci împrumutăm elemente pe care le găsim în mediul ăla ideal de confort și siguranță și le aducem într-o zonă de lucru. Tocmai ca să avem elementele astea care mă ajută să mă simt așa. Evident, spațiul asta al nostru a fost gândit tocmai să poată să fie vizitat de potențiali beneficiari, de parteneri, colaboratori și așa mai departe, să poată să petreacă timp și să lucreze aici în drum spre aeroport și așa mai departe.

Provocările actuale în design-ul spațiilor de lucru

Cred că proiectele cele mai frumoase apar în care există un client care să fie deschis, care să nu vină cu niște idei preconcepute și să spună "așa vreau să fie" și să fie deschis către o colaborare, pentru că până la urmă cred că în momentul în care ai un proiect de referință, este de fapt rezultatul unei colaborări în care el ca și arhitect înțelege foarte bine care sunt nevoile clientului și împărtășește chestiile astea. Este de acord să ne lase să participăm împreună, astfel încât să fie un spațiu care să îi ajute pe ei pe termen lung. Ceea ce mi se pare foarte important. Ideea asta de hai să vedem care ne este targetul, către ce vrem să ajungem și să ne lăsăm cumva inspirați și de ce se întâmplă.
În principiu toate entitățile acestea au ceva de spus și e bine să aibă ceva de spus. În legătură cu design-ul... De foarte multe ori întâlnesc și beneficiari și oameni cu care mai vorbesc, care fac o separare între aspectul funcțional al unui spațiu și partea formală. Un design bun funcționează. Rezolvăm funcțional și apoi vedem exact designul. Cu clienții de multe ori suntem în situația în care trebuie să recuperăm niște pași pierduți. Din păcate la noi inițiativa de a remodela un spațiu sau de a găsi un spațiu nou, practic creează o constrângere legată de timp pentru a putea crea un parteneriat solid bazat pe încredere, în așa fel încât așa cum spunea și Alexis, să putem să înțelegem cât mai multe lucruri legate de compania respectivă. Poate să vină un om de HR, IT, un manager, un owner de proiect din partea companiei care a fost asignat cu această datorie și trebuie să ducă la bun sfârșit. Spațiul trebuie să fie funcțional și să fie în termeni și asta este principalul obiectiv.
Din punctul meu de vedere perioada asta e o oportunitate să facem anumite schimbări în ceea ce privește locul în care în care lucrăm. Așa cum spunea și Andrei: este locul în care ne petrecem cel mai mult timp conștient, dar să spunem că acasă dormim opt ore, dar nu suntem tocmai conștienți când o facem. Din punctul meu de vedere dacă nu profităm de această ocazie să facem locurile cu adevărat atrăgătoare pentru oamenii care vin să le ocupe. S-ar putea ca în 2022 sau spre sfârșitul anului anul acesta în care ne aflăm, rata să nu se ducă la 22 % cât era înainte de pandemie. Poate să se ducă la 30%. În momentul ăla o să fie și un distruction și mai mare cascadat la ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemică. Noi am dezvoltat un concept COS care se cheamă "trueflex". Și dacă vrei ideea de bază a acestui concept se referă la conștientizarea faptului că tot ceea ce ne înconjoară este în mișcare. Doar schimbarea este constantă și momentul în care înțelegem acest lucru, orice aplicăm, orice gândim, orice strategie bazată pe ideea asta, va avea succes.

Hai să aflăm împreună care sunt adevăratele provocări în amenajarea spaţiilor de birouri!

Citește mai mult

Graphein Talks: Manifest pentru Orașul Frumos – cu Grațian Mihăilescu, UrbanizeHub

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Manifest pentru Orașul Frumos” a fost Grațian Mihăilescu – fondatorul UrbanizeHub, expert, consultant cu experiență de peste 10 ani la nivel național și internațional și specializat în studii europene, relații internaționale și dezvoltare, cu care am discutat despre subiecte variate ce țin de mediu, transport, regenerare urbană, incluziune, technologie și inovare.

UrbanizeHub Romania este o comunitate de oameni pasionați și implicați, cu expertiză variată, oameni care doresc să schimbe fața orașelor într-un mod SMART și durabil.

Avem o abordare interdisciplanară. Avem urbaniști, arhitecți, IT-ști, specialiști în mobilitate urbană, sociologi, economiști. Suntem mai mulți oameni și încercăm să facem acea masă critică. Să educăm, să conectăm, să inspirăm prin talk-urile noastre oameni care vor să modeleze viața orașelor. Oameni care vor să trăiască în orașe smart, în orașe sustenabile.

Manifest pentru Orașul Frumos

GM: Am umblat ceva prin Europa. Am lucrat și la Bruxelles în domeniul afacerilor europene, tot pe fonduri europene, timp de 2 ani de zile. Am studiat în mai multe țări, inclusiv în Bruxelles, Germania, Ungaria. Am fost bursier al Comisiei Europene. Am terminat de curând și doctoratul. Am studiat despre gurvernanța urbană în România și am încercat să demonstrez că implicarea oamenilor în dezvoltarea orașului aduce dezvoltare.
GM: În primul rând ne-am dorit să creăm impact. A apărut ca o nevoie această mișcare pentru că e clar, orașele au nevoie de soluții. Noi ne-am propus să venim cu soluții, de la politici publice, recomandări, până la mici proiecte cu impact local. Avem și abordarea macro, avem și abordarea micro. Mișcarea s-a format datorita acestei nevoi. Ne-am dorit să venim cu această abordare inovativă. Ne-am dorit să facem evenimente, să conectăm lumea, să venim cu soluții, să lansăm rapoarte și ghiduri, tocmai în ideea de a conștientiza importanța orașelor pentru dezvoltarea României și tocmai în ideea de a arăta că orașele contează și că orașele nu reprezintă doar primari care pun panseluțe și borduri. Pentru ca în concepția colectivă când ziceai cuvântul oraș, te gândeai la primar și poate la corupție. Pentru mine oraș înseamnă viață, înseamnă evenimente, înseamnă calitatea vieții, înseamnă cultură urbană, înseamnă mobilitate urbană alternativă.
GM: Cred că stă în motto-ul nostru: "veniți să modelăm împreună viitorul orașelor". E greu să explici unui copil despre faptul că se elaborează politica urbană a României. Dar cred că dacă-i spui că îți dorești orașe verzi, orașe în care îți place să trăiești, orașe confortabile, cred că atunci înțelege ce facem noi.
GM: Cred că simțim lucrul ăsta. Frumosul pentru fiecare e altcumva. Fiecare regăsește frumosul în ceea ce-i place. Felul cum circulă în acel oraș fluiditatea traficului, alternanța transportului în comun, spațiile verzi, spațiile publice. Avem nevoie de aceste spații publice în care să ne strângem și să socializăm. Ori proiecte de genul ăsta sunt prea puține în România. Și dacă mergem afară, în Berlin sau Viena, vedem că fiecare loc, fiecare cartier are genul ăsta de spațiu unde se strâng cetățenii care locuiesc acolo, unde socializează, unde se țin evenimente, unde se închid străzi, astfel încât interacțiunea să fie puternică între locuitori. Sunt multe lucruri care pot crea orașul frumos.
Cred că Oradea e pe buzele tuturor și am văzut ce s-a întâmplat acolo cu transformările care au avut loc în ultimii ani. Dacă cineva l-a urmărit pe domnul primar, a văzut că de fapt dânsul a zis că nu a inventat roata ci a luat niște modele aplicate în alte țări pe care le-a adaptat la specificul orașului. Vedem localități mai mici care s-au transformat. Vedem și comune transformate care au fost gestionate bine. Lucruri bune s-au întâmplat în Sibiu. Sibiu mi se pare un oraș despre care se vorbește foarte puțin, dar oferă o calitate a vieții ca în Occident din cauza faptului că este un oraș cu foarte multe evenimente culturale și atunci când investești 20% din bugetul primăriei în acțiuni culturale, acest lucru se reflectă în brandingul de oras și în atragerea oamenilor din afara orașului. Este un turism de calitate care se face acolo. Un turism sustenabil.

️Implică-te și tu în modelarea orașului tău!
#grapheintalks #livesession #tehnologie #oraseinteligente #energieregenerabila

Citește mai mult

Graphein Talks: Cum salvăm patrimoniul României?

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Cum salvăm patrimoniul României” a fost Eugen Vaida – Executive Director for Romania la The Prince’s Foundation și Chairman la Asociatia Monumentum, este un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania și are o activitate bogată în proiectarea de arhitectură în mediul rural transilvănean. În domeniul patrimoniului, a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare și educare, în strânsă legătură cu comunitățile locale din satele săsești.

Proiectul #AmbulantaPentruMonumente​, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.
The Prince’s Foundation este o organizație caritabilă ce susține păstrarea patrimoniului, agricultura și dezvoltarea durabilă a României.

#AsociatiaMonumentum​ a fost inființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.
Implică-te și tu la salvarea #patrimoniului​ din România!

Funcționăm după un sistem similar unei francize, pentru că Ambulanța pentru Monumente este implementată de multe organizații regionale a căror constituire am sprijinit-o de fapt și anul trecut, și acum doi ani. Dacă ar fi să numărăm membri echipelor Ambulanțelor, sunt peste 50, care sunt implicați în organizare și peste 350 de voluntari, care au venit până în momentul de față la intervențiile Ambulanței pentru Monumente.

Cum salvăm patrimoniul României

Întotdeauna m-am considerat un om de la țară. Asta mi s-a părut cea mai adecvată prezentare pe care pot să mi-o fac. Am studiat arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, am avut și acolo activitate ca arhitect proiectant în cadrul unei firme, împreună cu alți colegi, dar m-a atras dorul spre casă la un moment dat. Gândul meu a fost întotdeauna să mă întorc și să încep să salvez satul, Valea Hârtibaciului samd. În momentul de fața Ambulanța pentru Monumente este cel mai important proiect, dar sunt multe alte proiect, cum este revigorarea meșteșugurilor și a țiglăritului, a cărămidăritului în Sudul Transilvaniei, școli de vară pentru arhitecți, pentru studenți samd.
Când m-am întors aici, în 2011, am lăsat totul în urmă (în București). Când am venit în Valea Hârtibaciului nu aveam absolut niciun proiect. Am venit fără să am niciun proiect și era o problemă; cum îmi câștig existența? Atunci am început de fapt cu niste proiecte sociale, am mers prin școli și am încercat să le prezint copiilor personalitățile și identitatea lor culturală, de fapt, de care nu știau. Mi se părea mult mai important decât să învețe la istorie despre personaje și personalități la nivel național pentru că nu-și cunoșteau personalitățile locale. După care l-am cunoscut pe un Wiliam Blacker, un scriitor britanic. Ne-am întâlnit întâmplător în Apoș și el îmi spunea că de multă vreme încearcă să salveze patrimoniul din Transilvania și am constatat că putem colabora. Era un bun prieten al Alteței Sale Regale, al Prințului de Wales, așa l-am și cunoscut de fapt și de atunci lucrurile au mers strună. Ne-am dezvoltat foarte tare. Am început cu proiecte mici de documentare a clădirilor, dar în momentul de față avem 7-8 proiecte la nivel național cu impact destul de mare.
Membri suntem foarte puțini în Asociația Monumentum, dar noi funcționăm după alt sistem. Funcționăm după un sistem similar unei francize, pentru că Ambulanța pentru Monumente este implementată de multe organizații regionale a căror constituire am sprijinit-o de fapt și anul trecut, și acum doi ani. Dacă ar fi să numărăm membri echipelor Ambulanțelor, sunt peste 50, care sunt implicați în organizare și peste 350 de voluntari, care au venit până în momentul de față la intervențiile Ambulanței pentru Monumente.
Alteța Sa Regală a avut un rol hotărâtor în ceea ce s-a salvat în Sudul Transilvaniei, poate și-n zona secuimii pentru că în urma lui au venit foarte multe persoane interesate. Nu numai din Anglia, din toată lumea și foarte mulți români care în momentul acesta achiziționează case tradiționale În Transilvania, în zona săsească. Este o adevărată frenezie. Și când am lansat în mai acea invitație pentru cei care locuiesc în blocuri să se mute și să lucreze remote din mediul rural, am fost foarte solicitați. Putem încerca să convingem comunitățile, să le conștientizăm asupra valorii și propriului patrimoniu ca marcă a identității lor culturale și asta se poate face eficient doar prin această infuzie de oameni de la oraș, care vin cu o deschidere, vin cu niște cunoștințe, vin cu o anumită abordare referitoare la mediu, în privința mâncării sănătoase, cum restaurăm casele samd.
Am intervenit asupra a peste 50 de monumente (în ultimii 4 ani) de când am înființat Ambulanța pentru Monumente. Cheia este să ne dezvoltăm cu echipe regionale pentru că este contraproductiv să salvăm doar o singură clădire într-o regiune și să nu genereze salvarea altor clădiri. Noi avem o listă lungă, foarte lungă de solicitări. Nu putem face față și nu vrem ca lumea să se aștepte să salvăm în anul viitor tot patrimoniul României pentru că în momentul de față putem primi mii de cereri și nu avem capacitatea să acționăm. Salvăm undeva la 20 de monumente anual. Trebuie să menționez că o mare parte din fondurile Ambulanței pentru Monumente în momentul de față, la nivel național, vine din partea Dedeman și din partea Profi, sume foarte importante fără de care nu am fi putut achiziționa camionetele necesare.

Urmărește video să afli cum salvăm patrimoniul României? Cu Eugen Vaida – Ambulanta pentru Monumente.

Citește mai mult

Graphein Talks: Povești dintr-o viață de arhitectură cu arh. Andrei Mulțescu

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Povești dintr-o viață de arhitectură”  a fost arh. Andrei Multescu – fondator Forum ART arhitecti.

Forum ART a fost creat în 1998 ca birou de arhitectură generalistă și are la activ lucrări de arhitectură civilă (case, vile, imobile de locuit, birouri, spații comerciale), lucrări de urbanism (intervenții urbane și planuri de reglementări – PUD, PUZ, PUG), lucrări de restaurare, atât pe imobile clasate ca monumente istorice clasa A sau B, cât și pentru clădiri pe care proprietarii le doreau restaurate fără a fi listate, lucrări de design interior și arhitectură industrială.

Abordăm diverse subiecte, printre care și schimbările petrecute în arhitectură de-a lungul timpului.

Era o glumă în familie: noi nu facem decât vacanțe pe la biserici și în general nu discutăm altceva decât biserici. Suntem genul de arhitecți care la petreceri nu discută decât așa ceva…

Povești dintr-o viață de arhitectură cu arh. Andrei Mulțescu

I-aș spune că ceea ce fac eu este să îl surprind cu moduri de a trăi nebănuite. Adică pot să-i transform camera de joacă într-un submarin sau într-un avion.
Un exemplu este Piața Unirii din Focșani. Pentru mine a fost un proiect superb. Proiectul în sine a fost o mare plăcere pentru că am descoperit ruinele Mânăstirii Sfântul Ioan, sub piață. Am putut să le punem în valoare. Am descoperit plăcerea de a reconstitui bucățele din Grădina Publică.
Noi am trăit primul linșaj public când s-a lansat șantierul de la fântânile din Piața Unirii, când am primit inclusiv telefoane de amenințare. Ulterior lumea s-a potolit. Prima problemă este că atunci când se întâmplă ceva, toată lumea privește cu neîncredere acel ceva, mai ales când este vorba de o inițiativă publică. Exact ce spuneam. Au primit obiectul în brațe, au început să se bucure de el. E un proiect care trebuia să se întâmple și care a făcut din Piața Unirii o destinație în București.
Am moștenit de la tatăl meu o listă de arhitecți clasici și moderni pe care i-am urmărit. La începutul carierei am avut și o perioadă în care mi-a făcut chiar deosebită plăcere să urmez stilul Scarpa. Mi s-a părut că e drumul meu. În timp am început să învăț să analizez mai profund și să fac sinteză.
Schiez, înot cu mare plăcere. Mă bucur de grădina mea, cei 80 m2 pe care-i am aici și îmi găsesc in fiecare weekend câte un mod de a o îngriji. Nu cred că foarte multe altele pentru că arhitectura e și-un mod de viață, nu e numai o meserie. Te prinde și ai foarte puțin timp pentru tine, pentru ai tăi.
Nu sunt foarte implicat în ceea ce înseamnă motivele suspendării PUZ-urilor și poate e foarte important totuși ca Administrația Publică să explice de ce. Am întâlnit diverse situații pe care PUZ-urile le-au creat care nu mi s-au părut neapărat foarte clare și rolul unui PUZ totuși rămâne unul de clarificare a unor direcții de urbanism. Motivele suspendării le înțeleg foarte bine. S-a construit foarte mult în România.
Dacă nu e prea dureros, putem să facem referire în context și la clubul Colectiv. Nu este suficient să ai o inițiativă. În general clădirile industriale, ca și monumentele istorice, presupun o activitate de nișă Foarte puțini o cunosc, foarte puțini o înțeleg, nu mă laud că eu o știu. Vreau să înțeleg mecanismul economico-financiar al unui astfel de proiect, dar nu poți să spui că ai salvat o clădire transformând-o într-un fel de cârciumă. În momentul în care vrei să impui ceva și să salvezi ceva, trebuie să-i dai un statut superior a ceea ce există.
Am făcut o cooperativă să achiziționăm, să restaurăm și să găsim o formulă economico-financiară corectă pentru o clădire monument istoric în București cu o oarecare faimă (una din 10 cele mai reprezentative clădiri neogotice din București) și construim împreună un proiect, care pentru prima dată are și o componentă economică, alta decât devizul de construcție.
Facem o raportare la ce-am câștigat din ’90 încoace, de când a apărut calculatorul, proiectul nu mai este o pagină citibilă, este un program în sine care poate pune în mișcare o imprimantă 3D. În momentul în care lucrezi BIM este exclus să greșești trasări, este exclus să ai instalații care se suprapun cu structura și cu arhitectură.

Urmărește video să asculți povești dintr-o viață de arhitectură.

Citește mai mult

Graphein Talks: Start-up în arhitectură cu arh. Andreea Panait – UNI Architects

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ Start-up în arhitectură  a fost arh. Andreea Panait, General Manager la UNI.Architects – o echipă creativă, formată din profesioniști focusați în crearea și ridicarea spațiilor la un nivel ridicat de confort și stil. Andreea este pasionată de evoluție, nu de perfecțiune și crede cu tărie că atitudinea pozitivă și multă muncă o vor duce unde vrea să ajungă.

Meseria de design interior nu presupune doar să știi să faci niște spații frumoase, să fii talentat. Presupune să știi tehnic, presupune să știi cum să-ți găsești furnizorii, cum să stabilești o relație cu furnizorii, cum să faci un contract, cum să negociezi etc.

Start-up în arhitectură cu arh. Andreea Panait

N-am pornit totul de la 0 în pandemie. Există o experiență în spate, din 2015. În ultimii ani am fost și în postura de angajat. Așa mi-am creat experiența și m-am format eu în primul rând am lucrat într-un birou de arhitectură, apoi am lângă niște investitori care dezvoltau proiecte rezidențiale și atunci mi-a fost destul de ușor pentru că am trecut prin multe experiențe și am văzut destul de multe lucruri care m-au ajutat să cresc, timp în care neavând responsabilitatea proiectelor în sine, aveam timp destul de mult și eram super focusată pe a merge la conferințe de business. În 2019 mi-am dat demisia pentru că nu mă mai simțeam bine la locul de muncă, voiam să fac multe lucruri, dar pentru că există o conducere și ești sub controlul unor oameni, nu mă lăsau să merg în direcția în care voiam.
Ideea și direcția în care ne ducem acum este să avem oameni în ecipă specializați pe un anume tip de proiect. Asta însemnă urbanism și design de interior. Urmează să lansăm un curs despre cum să abordezi domeniul fiind la început de drum pe partea de design interior. Fiind mai ușor, nu ai nevoie să faci neapărat o facultate. N-ai nevoie de drept de semnătură . Meseria de design interior nu presupune doar să știi să faci niște spații frumoase, să fii talentat. Presupune să știi tehnic, presupune să știi cum să-ți găsești furnizorii, cum să stabilești o relație cu furnizorii, cum să faci un contract, cum să negociezi etc.
Era seria de evenimente “Upgrader”, organizate de Constantin Stanciu. Am mers la aproape fiecare eveniment pentru că mi se părea foarte tare să învăț din experiența altora care ajunseseră super sus, erau antreprenori consacrați, dar care totuși își dezvăluiau latura umană și povesteau despre greșelile lor. Apoi mai contează și latura autodidactă pe care o are fiecare, în sensul că eu am învățat foarte mult și acasă ascultând pe YouTube sau podcast-uri Există de ceva timp masterclass.com care are tot felul de scurte seriale din diverse domenii, care a fost super util.

Urmărește video să afli provocările unui start-up în arhitectură.

Citește mai mult

Graphein Talks: Despre urbanism și planificare în România – cu arh. Claudiu Salanță

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ a fost Claudiu Salanță – Arhitect șef CJ Cluj, care ne-a vorbit despre evoluția orașelor în domeniile urbanismului și planificării, bunele practici urbanistice, provocările planificării colaborative și cum se construiește pe patrimoniul actual.

…ar trebui schimbată legislația încât comunele să nu mai poată rămâne lagal la nivel de comună în momentul în care o localitate a depășit numărul de 10 mii de locuitori necesari pentru calificarea de oraș, fiind trei mari avantaje pentru cetățenii care stau acolo:
1. alocările financiare sunt mai mari pentru oraș
2. sunt mai multe servicii pe care primăriile sunt obligate să le ofere
3. gradul de confort și dependența de față de municipiu, este clar scăzută

Despre urbanism și planificare în România

Ca și scurt istoric profesional, am terminat Facultatea de Arhitectură și Urbanism în Cluj, în anul 2008 Înainte de asta am terminat chiar un liceu de desen tehnic. După facultate am lucrat în mediul privat o perioadă, până în 2013, iar în intervalul 2011-2013, am făcut master de planificare urbană cu domnul profesor Florescu de la București, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”. Vreau să spun că a meritat. În acea perioadă făceam naveta cu trenul ca să pot să merg la București. De prin 15 nov. 2013 sunt arhitect șef al județului Cluj.
Da. Este o întrebare destul de dificilă, în sensul că ceea ce cred că reprezintă o problemă este că lumea a fost destul de demoralizată, cel puțin în mediul profesional, de faptul că un PUZ de sector s-a făcut cu atribuire directă, care înseamnă 30 mii €. Și doar fac o comparație; PUZ-ul făcut pentru cartierul Sopor, care este PUZ făcut de la zero, PUZ făcut de administrație. Valoare lui este de 3 mil. lei și atunci compari un sector din București cu un cartier de 50 mii de locuitori din Cluj, iar valoarea mi se pare că nu este ce ar trebui să fie și cred că această valoare a dat un anumit grad de neîncredere în aceste PUZ-uri. Și atunci cred că s-au făcut diverse alte, n-aș vrea să le spun jonglerii, dar diverse alte surse de venit pentru a se putea susține acel PUZ. Pentru că nu ai cum să faci un PUZ de o asemenea importanță în 30 mii €. Chiar spuneam la un moment dat și sunt un mare susținător al acestei idei, ar trebui schimbată legislația încât comunele să nu mai poată rămâne legal la nivel de comună în momentul în care au depășit numărul de 10 mii de locuitori pentru oraș, iar ăsta este doar un avantaj pentru cetățenii care stau acolo pentru că în momentul în care comuna a depășit numărul: 1. alocările financiare sunt mai mari pentru oraș 2. sunt mai multe servicii pe care primăriile sunt obligate să le ofere 3. gradul de confort și dependența de față de municipiu, este clar scăzută
Practic sunt trei tipuri majore de documentații de urbanism: PUG – plan urbanistic general, care se face la nivel de întreagă comună, municipiu, oraș etc. Cuprinde tot ce înseamnă teritoriu, atât intravilan cât și extravilan, iar prin cadrul documentațiilor de urbanism se stabilesc niște reguli. În același timp PUG-ul transpune strategia de dezvoltare. Adică unde va fi municipiul sau comuna într-o perioadă de 10 ani, de 20 de ani. După ce se aprobă acest plan urbanistic general el poate fi modificat prin documentații de urbanism PUZ sau detaliat prin documentații de urbanism PUD. Dacă PUG-ul se face pe toată comuna, tot municipiul, PUZ-ul se face pe o zonă, care poate fi delimitată de patru străzi sau de patru elemente naturale, iar PUD-ul se face strict pe o parcelă și are drept scop de a detalia cum se conformează imobilul pe care îl propui pe parcelă. Documentațiile de urbanism, în ordinea PUG, PUZ, PUD se subordonează una celeilalte. PUD-ul trebuie să respecte PUZ-ul dacă există, PUZ-ul trebuie să respecte PUG-ul.
Până nu demult, toate PUZ-urile pe care le-am văzut au fost inițiate de către dezvoltatori privați și cu toată stima față de ei, nu ai cum să faci prin aceste PUZ-uri o planificare urbană. Și atunci eu sunt un mare adept al PUZ-urilor inițiate de către municipalitate. Argumentul suprem este următorul: municipalitatea poate face PUZ-uri chiar dacă o persoană din cele 900 nu este de acord. Poate să planifice peste și să meargă mai departe
Cum spuneam și mai devreme, este vorba de o echipă. Sunt oameni în cadrul direcției de urbanism din consiliul județean cu care putem să lucrăm în echipă, putem să ne sfătuim, putem să discutăm și încercăm pe cât posibil să reducem partea de birocrație, respectiv dacă două documente le putem cere telefonic, dăm un telefon, nu facem două adrese și până ajunge, până poșta, până faxul, până mailul… ci le solicităm telefonic, le primim pe mail și fără nicio problemă le atașam documentației și mergem mai departe. Cu implicare, altfel nu poți și cu spirit de echipă.
Termenul este un indicator de performanță a serviciilor oferite de administrație, într-adevăr nu trebuie să fie repede și prost ci trebuie să fie repede și bine. Trebuie să te gândești și la partea de calitate, nu vei putea semna orice autorizație. Sunt și proiecte care necesită anumite detalieri, inclusiv pe partea de arhitectură că nu se conformează cu regulamentele.
Pe partea de digitalizare avem un proiect la nivel de consiliu județean prin care ne-am propus să facem următorul lucru: digitalizarea întregului proces de autorizare. De la nivel de certificat de urbanism până la nivel de înscriere în cartea funciară. Am rămas foarte plăcut surprins, am găsit deschidere la nivel de Ministerul Dezvoltării, am găsit deschidere la nivel de ANCPI ca să nu mai purtăm oamenii să-și scoată un extras de carte funciară ci să-l obținem noi în background și a cum lucrăm să conectăm bazele de date de la ANCPI cu bazele noastre, să ai “one stop shop”, un singur ghișeu în care intri și faci totul. Sperăm ca anul asta să putem să lansăm. Pandemia a ajuta mult partea de digitalizare pentru administrație.
Noi am făcut o inventariere în 2019 pe care o puteți găsi pe patjcluj.ro Există atât cartarea fiecărei locații și fiecărui monument istoric din județ, cât și fotografii. Iar pe partea de patrimoniu este un regret, da, într-adevăr, sunt multe care sunt lăsate într-o semi-paragină sau ajung prin diverse conjuncturi încât sa nu se știe nici măcar situația juridică clar Acolo cred că cea mai bună formulă este recompensă și pedeapsă, adică te ajut să faci ceva cu acest imobil, dar trebuie să faci. Dacă nu faci, trebuie să am și varianta de pedeapsă. Acționăm mult mai repede la sancțiuni, din păcate și chiar dacă uneori nu e de dorit a aplica această sancțiune, pare că funcționează și atunci trebuie găsită o formulă de genul ăsta încât te ajutăm, dar dacă nu faci ai această formulă de sancționare.

Urmărește video să afli mai multe detalii despre evoluția orașelor în domeniile urbanismului și planificării.

Citește mai mult

Graphein Talks: Dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ a fost Razvan Nica, Managing Director, BuildGreenRazvan Nica este un promotor al dezvoltării sustenabile în România și este fondatorul #BuildGreen​, prima companie din România specializată în consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor.

Până în prezent, BuildGreen este singura companie implicată în certificarea sustenabilă, oferind servicii complete de consultanță în dezvoltarea și certificarea clădirilor durabile – de la servicii de certificare BREEAM și LEED până la modelare dinamică de simulare, evaluarea ciclurior și costruilor de viață (LCA)/(LCC) venite în sprijin pentru proiectarea clădirilor.

Dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor

N-aș denumi certificate verzi pentru că poate fi o confuzie cu partea energetică. Certificările de sustenabilitate a clădirilor reprezintă niște standarde de evaluarea a calității unei construcții din punct de vedere al sustenabilității. Sustenabilitatea este focusată pe partea de mediu și are ca principală direcție partea de performantă energetică, dar pe lângă aceasta, certificările în sustenabilitate țin cont și de confort, și de alte resurse Vorbim de materiale, poluare, consumul de apă într-o clădire.
În 2010, după începerea crizei pe piața imobiliară am decis că trebuie să fac o schimbare, mai ales prin prisma faptului că și proiectul Euro Tower ajungea la final, și în contextul în care piața de la acea vreme era destul de instabilă. Am decis să înființez Build Green cu scopul de a oferi servicii de consultanță în sustenabilitate Astfel, în 2010 am devenit primul assessor BREEAM din România. Primul proiect pe care l-am finalizat a fost certificarea Cascade – Euro Tower, după care am continuat cu alte proiecte cum ar fi Crystal Tower. Scopul activității noastre este să asistăm clienții în obținerea unor performanțe în sustenabilitate cât mai ridicate prin implementare și prin valoarea adăugată ce provine din experiența noastră de peste 10 ani în domeniul proiectelor mari de dezvoltări, în primul rând pe zona de birouri, dar și pe retail, industrial și rezidențial.
Serviciile pe care le oferim gravitează în zona certificărilor verzi, certificărilor în sustenabilitate Am început cu certificarea BREEAM, pe lângă aceasta am considerat încă de la început necesar să ofer un pachet complet de servicii, astfel încât certificarea și tot ce înseamnă serviciile conexe să poată fi oferite de către noi. Astfel ne-am dezvoltat aptitudini și am cooptat în echipă specialiști pe tot ce înseamnă studii conexe pentru a oferi clientului un serviciu gen ‘one-stop shop”. Pe măsură ce piața a evoluat și cererea s-a diversificat, am continuat să venim în preîntâmpinarea clienților noștri și am oferit și alte tipuri de certificări, astfel încât în momentul acesta oferim certificări atât BREEAM cât și LEED pentru construcții noi. De asemenea oferim clienților servicii de certificare EDGE și WELL
Vor exista câțiva pionieri și pot spune că da, Cascade Euro Tower a fost un pionier, un tip de proiect care a dat tonul unui nou trend. După care au venit proiecte cum este Crystal Tower, primul proiect care avea o fațadă dublă și sistem VRV de climatizare. Floreasca Park, a fost primul proiect cu pompe de căldură geotermale. Evident, după aceea a devenit un standard pentru dezvoltator, urmând Oregon Park și alte proiecte din portofoliul dezvoltatorului imobiliar Portland.
Am avut proiecte care au presupus renovări majore și acestea se pot certifica la fel de bine ca și proiectele noi Ele reprezintă cumva un avantaj în zona de certificare pentru că orice păstrare a unei structuri existente, a unei părți existente reprezintă un beneficiu din punct de vedere al evitări folosirii unor norme care aduc un minus în ceea ce privește partea de amprentă de carbon a clădirii respective. Din punctul meu de vedere, da, se pot certifica și clădirile monument istoric și avem câteva proiecte de reconversii, de renovări majore.

Urmărește video să afli mai multe detalii despre dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor.

Citește mai mult

Graphein Talks: Despre proiectele One United Properties cu Andrei Corobea

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ a fost Andrei Corobea Birceanu – Administrator and Project Director la One United Properties.

#OneUnitedProperties​ este un dezvoltator ecologic de frunte în domeniul imobiliar rezidențial, mixt și pentru birouri din București. Înființată în 2011, este o companie inovatoare, dedicată accelerării adoptării practicilor de construcție care duc la clădiri eficiente din punct de vedere energetic, mai sănătoase și ecologice.

Pentru anul 2021, One United Properties și-a propus să finalizeze proiecte precum Neo Timpuri Noi, One Cotroceni Park birouri sau One Verdi Park. Iar pentru anul 2022 urmează Neo Floreasca Lake, One Mo­dro­gan şi One Peninsula.

Despre proiectele One United Properties cu Andrei Corobea

Un manager ar trebui să facă coordonare, planificare, urmărirea obiectivelor din cadrul echipei și nu în ultimul rând intervenția pentru problemele unde subcontractorii lui sau subalternii lui nu au autoritatea sau nu au capacitatea de a le gestiona în rezolvarea problemelor.
Primul contact cu One United Properties l-am avut pentru proiectul One Charles de Gaulle unde lucram la firma de construcții care a făcut finisajele pentru investitor și eram manager de proiect. Acolo am interacționat prima dată cu owner-ul. Ne-am împrietenit și mi-a propus să vin alături de el. Primul proiect pe care l-am avut în One United Properties a fost One Floreasca City, proiect format din patru turnuri. Trei rezidențiale și o clădire de birouri. A început acum 3 ani, este finalizat. Ulterior a venit One Verdi Park, Neo Floreasca Lake și de One Modrogan. În total, aproximativ 200 milioane €. Proiectele rulează toate în paralel. Sunt proiecte complexe, destul de mari.
Cred că cea mai mare provocare ar fi să reușești să aduci la masă acele societăți bine pregătite pentru șantierul în cauză. Dacă vorbim de lucrări speciale, lucrări industriale, trebuie să te axezi pe alte activități desfășurate de societățile respective. Dacă vorbești de o echipă de construction management, trebuie să te axezi pe oamenii implicați în această echipă și atât pe latura lor profesională, cât și pe latura umană De ce? Pentru că o echipă care reprezintă un investitor mare, interacțiunea cu multe societăți și nu numai, inclusiv cu clienți și atunci nu trebuie să te focusezi pe un nivel de expertiză ridicat ci trebuie sa ai în vedere inclusiv alte abilități și competențe
Sectorul de construcții nu este automatizat cum este în industria auto, unde lucrurile sunt foarte bine puse la punct, automatizate, lucrate la milimetru iar nivelul de calitate este standardizat și ușor de urmărit. În construcții încă suntem la acel nivel la care facem lucrurile “handmade”, adică vorbim de artă dacă vrei să o numim așa. Tragem gletul și ulterior vedem nivelul de calitate al produsului. Ne ajută tehnologiile avansate și materialele dezvoltate până în acest moment. Stratul suport devine tot mai bun, prefabricatele capătă din ce în ce mai mult sens, dar până atunci activitatea noastră este plină de greșeli mai mari sau mai mici.
S-ar putea ca tehnologia să nu ne ajute în momentul de față. Cred că într-un viitor, nu știu cât de îndepărtat sau apropiat, lucrurile vor deveni, mai mult sau mai puțin, prefabricate. Clădirile se vor asambla așa cum montăm o mașină, inclusiv interiorul. Nu vom mai trage glet pe pereți, nu vom mai cu furtunul ca să facem tencuială. Vom avea panouri. Putem să ne imaginăm o navetă spațială care se montează piesă cu piesă. În momentul în care ajungi la acel nivel, eroarea, greșelile scad semnificativ.
Aici este cheia. BIM este o unealtă care ajută toate sectoarele din construcții. De la aprovizionare, urmărire în șantier, planificare, buget, proiectare samd. În momentul de față BIM nu este implementat în sectorul de șantier pentru că infrastructura nu ne ajută. Și când spun infrastructură, modelul ar trebui să vină deja făcut. Echipa de construction management ar trebui să preia această platformă, acest proiect făcut în BIM, să-l dezvolte și să se folosească de el pentru a-și urmări obiectivele mult mai ușor. În momentul de față în sectorul de proiectare este din ce în ce mai des întâlnit BIM, lucru care ajută foarte mult pentru că va fi preluat automat și de celelalte departamente. Nu ai cum să nu apelezi la o platformă de genul ăsta în momentul în care îți aduce numai avantaje. Așa cum suntem obișnuiți, tot ce vine nou durează până își găsește locul în piață, dar cu siguranță este viitorul.

Urmărește video să afli care sunt marile provocări actuale în construcții.

Citește mai mult

Graphein Talks: Despre roboți și alte tehnologii inteligente

Invitatațiil speciali ai acestei ediții #GrapheinTalks au fost Ana-Maria Stancu – director general la prima firmă de roboți umanoizi și roboți de servicii din România euRobotics și un fan dedicat roboților și educației robotice, Marcel Ionescu – fondatorul AgriCloud, specializat în monitorizarea și analiza culturilor în timp real cu ajutorul tehnologiei IoT  și nu în ultimul rând, Escu – robotul umanoid, programabil care stie să cânte, să danseze, să recite poezii dar cel mai important, știe să lucreze. Ne-am bucurat de o discuție animată despre roboți și alte tehnologii inteligente.

euRobotics se bazează pe succesul Platformei tehnologice europene de robotică (EUROP) și a rețelei academice EURON, conducând la înființarea unei organizații durabile pentru întreaga comunitate europeană de robotică.

Am aflat cu uimire cum au ajutat roboții în pandemie și cum ajută tehnologia în agricultura românească, dar mai ales care sunt oportunitățile de utilizare a noilor tehnologii.

Despre roboți și alte tehnologii inteligente

AS: Marcel ne-a ajutat pe zona de vânzări a roboților de dezinfecție (când a început pandemia), dar între timp plăcându-ne tehnologia și fiind de aceeași parte a baricadei, am identificat și zone în care am putea colabora. Una dintre acestea este un robot care să meargă prin vie sau pe câmp să identifice diverse aspecte ale funzelor, informații pe care Agricloud să le poată analiza și transmite către clienți. MI: Ana-Maria este modestă. Robotul de care-ți spune este unul dintre roboții care chiar vor funcționa (probabil că în 2-3 săptămâni). După mai multe proiecte eșuate pe partea de robotică în viticultură, Ana-Maria a studiat foarte bine domeniul și a reușit să aducă în România celebrul robot Spot de la Boston Dynamics, cățelul care sare. Ce-am făcut noi împreună cu Ana-Maria: am pus camere multi-spectrale pe acest robot, în așa fel încât ne poate alerta timpuriu în caz de boli pentru tot ceea ce înseamnă vița de vie - unde semnele nu sunt prezente în partea de sus a frunzei ci vine de pe parte de jos și atunci un robot de 65-70 cm înălțime va putea ușor să se plimbe și să declanșeze alerte timpurii. Alertele timpurii vin cu vreo 20 de zile înainte ca fermierul să le vadă și atunci îl ajută foarte mult să facă tratamente speciale, categoric salvându-și cultura.
MI: Majoritatea își fac propriile platforme. Există o platformă generală care se folosește - denumită Robot Operating System (ROS), care-ți permite să faci și niște simulări, iar roboții mai buni (profesionali) folosesc această platformă pentru deplasare. Nu există un standard în acest sens pentru că toată lumea experimentează. Ce pot să vă spun este că din punctul nostru de vedere, testând mai mulți roboți înainte să facem achiziția, Escu în acest moment este cel mai bun ca balanță cost-beneficiu. Costul lui pleacă de undeva de la 30.000 €, însă (obișnuiesc să dau cifre ca să știe lumea despre ce vorbim) următorul robot umanoid care ar putea să mai facă lucruri este în jur de 20.000 €, numai că Escu are foarte multe funcționalități pe care celălalt robot nu le are. Poate face poze, poți să adaugi pe platformă scannere RFID, poți să-i atașezi un dispenser de carduri (dacă vrei să-l faci recepționer), poți să-i faci aplicații și să-l conectezi cu diverse API-uri.
MI: Noi punem niște senzori, niște dispozitive în pământ care ne generează niște date și atunci știm cât de repede se face planta, respectiv grâul. Ce ne interesează pe momentul monitorizării? Ne interesează să crească în acord cu ce ne-am propus, ne interesează să vedem dacă o cultură este bolnavă sau nu și generăm cât se poate de mult alertele timpurii. De fapt agricultura de precizie înseamnă agricultură pe suprafață mare, dar și pe cm2.
AS: Mult mai mult. Partea tristă este că noi îl distribuim în România de vreo 3 ani și înainte de pandemie spitalele nu erau foarte interesate să-l folosească pentru infecții nosocomiale, care în România sunt o problemă foarte mare. Ne bucurăm totuși că au început să înțeleagă despre ce este vorba, iar noi le explicăm ce se poate face și ce nu se poate face. EU: Ne poți da câteva detalii cu ce se poate face și ce nu? AS: Spitalele din România nu sunt cele mai permisive pentru că unele dintre ele sunt în clădiri vechi și atunci este foarte greu să-l integrezi în toate spațiile. În general, și pentru asta este făcut robotul, scopul lui este să dezinfecteze spații mari cum ar fi holuri sau recepții care în mod normal nu se pot dezinfecta sau durează foarte mult să le dezinfectezi prin nebulizare. Nebulizarea presupune să se dea cu dezinfectant, după care trebuie aerisit, nu se poate intra imediat. Este un timp prea mare necesar ca să faci această dezinfecție. Robotul trece și în 15 minute ți-a dezinfectat holul, după care poți intra imediat. Ceea ce este o diferența majoră. În general, în spitale îl integrăm pe holuri și în secțiile covid, pe holuri.
AS: Pe zona HORECA am încercat să promovăm roboții umanoizi. De exemplu, Escu are o aplicație care poate lua temperatura oamenilor din fața lui și practic nu mai ai o persoană care să te scaneze, pe care de altfel o expui făcând lucrul ăsta și este mult mai drăguț pentru clienți Nu am văzut pe nimeni să nu fie impresionat de Escu oriunde l-am dus. Copil, adult, nu contează. Plus că în momentul în care le ia temperatura poate să și zică lucruri: meniul zilei, bine ați venit, respectați regulile etc. Ei sunt foarte utili. Acum încercăm să găsim tot felul de soluții, astfel încât să fie accesibile pentru industrie. Cu siguranță sunt foarte puține restaurante care ar face acum o investiție de 20 - 30.000 € într-un robot, în contextul în care nu știu dacă mâine mai sunt deschiși, însă încercăm să le oferim o soluție de RAS (Robotic As A Service), închiriabilă. Noi le facem aplicația de care au nevoie și să se folosească atâta timp cât au nevoie de robot în locație. Amelia poate să transporte mâncare și băutură la masa clientului. Clientul trebuie să-și ia singur mâncarea de pe tavă și băutura, însă găndiți-vă că este o interacțiune mult mai mică între om și client, reducând riscul de infecție.

Urmărește sesiunea #GrapheinTalks pentru mai multe detalii și mai ales să afli cum s-a descurcat Escu sub asaltul întrebărilor lui Eugen!

Citește mai mult