Articole

Graphein Talks: Despre design interior cu ajutorul AI-ului

/în , , , , , , /de

Invitații acestei ediții #GrapheinTalks sunt arh. Radu Călin și arh. Sebastian Mîndroiu – doi tineri talentați, fondatori ai biroului de arhitectură și design interior PickTwoStudio.

Radu Călin este un designer auto-motivat, inovator și ambițios, determinat să dezvolte noi moduri de gândire și comunicare, precum și de a fi creativ în toate lucrurile pe care le face.

Proaspăt absolvent al programului WU Executive MBA Bucharest, Sebastian Mîndroiu este designer de interior cu o experiență de peste 10 ani în lucrul cu actori cheie de pe piața din România.

Pasiunea pentru design interior i-a unit și determinat pe Radu & Sebastian să înființeze PickTwo Studio în anul 2013, cu misiunea de a aduce tendințele și noutățile în materie de amenajări interioare și în piața din România. În prezent PickTwo Studio se mândrește cu o echipă de 25 de arhitecți și designeri, iar portofoliul companiei a adunat mai multe zeci de proiecte, atent gândite și personalizate, în domeniul spațiilor comerciale, dar și în cel al interioarelor corporate.

La întrebarea ‘De la ce vine Pick Two?’, Radu răspunde:

Suntem doi :) Eu cu Sebastian ne-am cunoscut în facultate și ne înțelegeam foarte bine și ulterior trebuia să găsim proiecte de făcut împreună, în zona comercială. Ne-am gândit la un nume pentru că am început să avem clienți tot mai pretențioși cu provocări foarte mari, ceea ce ne-a dus spre conceptul “triunghiul managementului de proiect” care spune că nu poți simultan avea toate cele 3 atribute într-un proiect: ieftin, repede și bine. Ne interesează prioritățile fiecărui client pus să aleagă două atribute.

Despre design interior cu ajutorul AI-ului

[Radu] Pe toate :) Vor încerca întotdeauna să le aibă pe toate pentru că business-urile ca bază sunt eficiente și bineînțeles vor să investească cât mai puțin și vor 'high-quality'. Să investească cât mai puțin și să obțină cât mai mult. Imediat lângă vine și deadline-ul, dorind să lanseze mai repede, costurile cu chiria punând presiune pe termene.   [Sebastian] Practic, ce ne-am dorit noi a fost să livrăm high-quality, păstrând un standard bun și în discuția cu fiecare client alegem dintre celelalte două: cost sau timp. Ce încercăm să facem în fiecare zi este să scădem cât de mult se poate costul prin eficientizarea proceselor de proiectare pe care le avem astfel încât să nu avem un cost foarte mare și să livrăm repede - acesta fiind fundamentul soluțiilor pe care le tot experimentăm.
[Radu] Dacă o luăm cronologic, primul diferențiator este că suntem flexibili și deschiși la minte cu absolut tot ce înseamnă feedback și tehnologie. Întotdeauna am fost pasionați de cunoaștere și dezvoltare. Cum ultimul subiect din vremurile noastre este inteligența artificială, bineînțeles că ne-a captat atenția și de fiecare dată când vedem ceva eficient și productiv, facem tot posibilul să înțelegem despre ce este vorba și să adoptăm cât mai repede. Datorită mentalității noastre am ajuns să învățăm bine și motoarele de generare de tip inteligență artificială [Sebastian] Pragmatic, încercăm să livrăm un mood-board a doua zi. Astăzi ne-am văzut cu clientul, mâine ai mood-board-ul cu toate ideile pe care le avem, cu produsele pe care vrem să le folosim, concept și inclusiv cu niște randări care deși încă nu sunt exacte pe spațiu, sunt totuși similare cu spațiul clientului
[Radu] Sebastian a fost foarte încântat când au lansat cei de la DALL·E versiunea 2 și spunea prin birou "mama abia aștept..mi-am făcut cont și abia aștept..." [Sebastian] așteptam să-mi aprobe contul o perioadă din aprilie până prin mai anul trecut când s-a lansat - cred că și acum e la fel - era un queue de așteptare pentru aprobarea conturilor. Cred că am stat vreo lună până l-au aprobat. [Radu] Mi-am făcut și eu cont imediat și așteptam aprobarea. Nu aveam așteptări prea ridicate sincer. Ultima versiune era destul de grafică, nefiind așa de realistă. Ulterior am descoperit Midjourney, care este tot așa un motor de generare a imaginilor, care la versiunea 4 este super realist ceea ce pe mine m-a super impresionat. Poate o să trecem prin niște exemple mai departe. Acolo am simțit valoarea cu adevărat a unui motor de genul ăsta. Dacă înainte dura cca 2-3 săptămâni să generăm o imagine, acum dintr-un simplu text puteai să faci asta într-un minut. Era imposibil de crezut așa ceva.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și află cum putem folosi inteligența artificială în #arhitectura.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Despre design interior cu ajutorul AI-ului

/în , , , , , , /de

Invitații acestei ediții #GrapheinTalks sunt arh. Radu Călin și arh. Sebastian Mîndroiu – doi tineri talentați, fondatori ai biroului de arhitectură și design interior PickTwoStudio.

Radu Călin este un designer auto-motivat, inovator și ambițios, determinat să dezvolte noi moduri de gândire și comunicare, precum și de a fi creativ în toate lucrurile pe care le face.

Proaspăt absolvent al programului WU Executive MBA Bucharest, Sebastian Mîndroiu este designer de interior cu o experiență de peste 10 ani în lucrul cu actori cheie de pe piața din România.

Pasiunea pentru design interior i-a unit și determinat pe Radu & Sebastian să înființeze PickTwo Studio în anul 2013, cu misiunea de a aduce tendințele și noutățile în materie de amenajări interioare și în piața din România. În prezent PickTwo Studio se mândrește cu o echipă de 25 de arhitecți și designeri, iar portofoliul companiei a adunat mai multe zeci de proiecte, atent gândite și personalizate, în domeniul spațiilor comerciale, dar și în cel al interioarelor corporate.

La întrebarea ‘De la ce vine Pick Two?’, Radu răspunde:

Suntem doi :) Eu cu Sebastian ne-am cunoscut în facultate și ne înțelegeam foarte bine și ulterior trebuia să găsim proiecte de făcut împreună, în zona comercială. Ne-am gândit la un nume pentru că am început să avem clienți tot mai pretențioși cu provocări foarte mari, ceea ce ne-a dus spre conceptul “triunghiul managementului de proiect” care spune că nu poți simultan avea toate cele 3 atribute într-un proiect: ieftin, repede și bine. Ne interesează prioritățile fiecărui client pus să aleagă două atribute.

Despre design interior cu ajutorul AI-ului

[Radu] Pe toate :) Vor încerca întotdeauna să le aibă pe toate pentru că business-urile ca bază sunt eficiente și bineînțeles vor să investească cât mai puțin și vor 'high-quality'. Să investească cât mai puțin și să obțină cât mai mult. Imediat lângă vine și deadline-ul, dorind să lanseze mai repede, costurile cu chiria punând presiune pe termene.   [Sebastian] Practic, ce ne-am dorit noi a fost să livrăm high-quality, păstrând un standard bun și în discuția cu fiecare client alegem dintre celelalte două: cost sau timp. Ce încercăm să facem în fiecare zi este să scădem cât de mult se poate costul prin eficientizarea proceselor de proiectare pe care le avem astfel încât să nu avem un cost foarte mare și să livrăm repede - acesta fiind fundamentul soluțiilor pe care le tot experimentăm.
[Radu] Dacă o luăm cronologic, primul diferențiator este că suntem flexibili și deschiși la minte cu absolut tot ce înseamnă feedback și tehnologie. Întotdeauna am fost pasionați de cunoaștere și dezvoltare. Cum ultimul subiect din vremurile noastre este inteligența artificială, bineînțeles că ne-a captat atenția și de fiecare dată când vedem ceva eficient și productiv, facem tot posibilul să înțelegem despre ce este vorba și să adoptăm cât mai repede. Datorită mentalității noastre am ajuns să învățăm bine și motoarele de generare de tip inteligență artificială [Sebastian] Pragmatic, încercăm să livrăm un mood-board a doua zi. Astăzi ne-am văzut cu clientul, mâine ai mood-board-ul cu toate ideile pe care le avem, cu produsele pe care vrem să le folosim, concept și inclusiv cu niște randări care deși încă nu sunt exacte pe spațiu, sunt totuși similare cu spațiul clientului
[Radu] Sebastian a fost foarte încântat când au lansat cei de la DALL·E versiunea 2 și spunea prin birou "mama abia aștept..mi-am făcut cont și abia aștept..." [Sebastian] așteptam să-mi aprobe contul o perioadă din aprilie până prin mai anul trecut când s-a lansat - cred că și acum e la fel - era un queue de așteptare pentru aprobarea conturilor. Cred că am stat vreo lună până l-au aprobat. [Radu] Mi-am făcut și eu cont imediat și așteptam aprobarea. Nu aveam așteptări prea ridicate sincer. Ultima versiune era destul de grafică, nefiind așa de realistă. Ulterior am descoperit Midjourney, care este tot așa un motor de generare a imaginilor, care la versiunea 4 este super realist ceea ce pe mine m-a super impresionat. Poate o să trecem prin niște exemple mai departe. Acolo am simțit valoarea cu adevărat a unui motor de genul ăsta. Dacă înainte dura cca 2-3 săptămâni să generăm o imagine, acum dintr-un simplu text puteai să faci asta într-un minut. Era imposibil de crezut așa ceva.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și află cum putem folosi inteligența artificială în #arhitectura.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?

/în , , , , , , , /de

În această ediție #GrapheinTalks am vorbit despre salvarea patrimoniului României cu arh. Eugen Vaida – Director Executiv pentru România la The Prince’s Foundation și Ashoka Fellow, Chairman la Asociația Monumentum și fondator & președinte al Rețelei Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România.

Un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania, cu o activitate bogată în proiectarea de arhitectură din mediul rural transilvănean, Eugen a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare a patrimoniului și educarea comunităților locale din satele săsești.

Proiectul #AmbulantaPentruMonumente, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.

#AsociatiaMonumentum a fost înființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.

Provocat să ne povestească despre starea în care se află Cula Crăsnaru de la Groșerea (construită în secolul XVIII de familia Crăsnaru și refăcută la 1801), fiind un proiect actual:

Cula avea un rol defensiv în caz de tâlhărie, jafuri armate ș.a. astfel încât boierii să se poată adăposti la nevoie. Cula de la Groșerea este una dintre cele 6 cule aflate pe lista tentativă UNESCO a României, abandonată de mai mulți ani, obiect al unui litigiu care împiedică actualii proprietari să investească în restaurarea ei. Se pot face intervenții de punere în siguranță – asta vom încerca. Ne propunem să salvăm acoperișul, jumătate fiind prăbușit. Este necesar sa fie făcute completări, evident că nu vom înlocui toată șarpanta, vom înlocui doar acele elemente care sunt foarte degradate.

Cum salvăm patrimoniul României de cel mai mare cutremur: neglijența?

Avem nevoie de minim 40,000€. O sumă pe care va trebui să o suportăm noi integral (meșteri, restauratori, documentație, materialele de construcție), neputând să beneficiem din păcate de contribuția proprietarilor din motive de incertitudine.
Am început o campanie de curând și s-au strâns undeva la 2,000€, fiind și o perioadă mai dificilă pentru donații pentru că este iarnă și început de an când oamenii nu prea au bani, iar donațiile merg mai bine în jurul sărbătorilor de Paște, Crăciun când lumea se gândește mai mult la a face bine. Însă nu putem aștepta. Campania va ține o lună și jumătate, iar dacă nu voms trânge suma, ne gândim să facem și niște evenimente de genul concertelor, sperând să ne sprijine foarte mult artiștii. Un bun exemplu este și Margareta Pâslaru care va dona tot profitul noului album către Ambulanța pentru monumente, în special către Cula Crăsnaru. Chiar și dacă nu se donează sume mari, pentru noi contează foarte mult și ajută și pe partea emoțională care inspiră și pe alți oameni să ajute cum pot.
Începem în august. Toată luna martie va fi alocată înscrierii voluntarilor. Vreau să vă mulțumesc că deja ne-ați ajutat înainte sa înceapă campania, asigurând momentul zero ca punct de pornire, fără de care nu se poate estima nimic. Este primul pas și cel mai important. Este foarte important să documentăm ce dăm jos, în timpul intervenției. Foarte multă lumea va avea de învățat în urma unei documentări mai detaliate decât de obicei. Mi se pare important ce faceți voi și din prisma faptului că aceste clădiri vechi se mișcă, iar la mișcări destul de mari sunt erori foarte mari cu relevee făcute de mână și aici contează precizia adusă de voi.
Vom limita la 20 de voluntari și 5 meșteri pentru ca nu avem acolo o capacitate de cazare și nici capacitatea de a gestiona un asemenea șantier, chiar dacă pe noi ne tentează să aducem mai mulți voluntari care pot învăța mult acolo.
Da. Șansa apare exact atunci când ți se pare că problema este mai mare. Nu mai avem școli de meserii, oamenii sunt plecați din țară și transferul meseriei în familie nu s-a mai făcut ca în trecut. În momentul de față nu avem cu cine să organizăm ceva de genul, Prin Ordinul Arhitecților am reușit să facem o hartă a meșterilor dar mulți nu sunt chiar meșteri așa cum știm noi, ci au experiență și aptitudini practice care ajută. Cum am putea să-i formăm? Este o diferență între meșter și tehnician de restaurare. Tehnicienii nu mai există. Un exemplu simplu pe care-l putem lua este dacă luăm o grindă care este putredă, care are nevoie de un tehnician să poată o poată completa pentru ca meșterii nu știu să facă aceste completări. Un meșter va face o grindă cap-coadă, așa cum stie el, fără să facă îmbinări de restaurare. Ne lipsesc desigur ambele specializări. Pentru meșteri cred că formarea nu mai trebuie făcută în acele licee profesionale pentru că nu e nimeni dispus să stea 4 ani și să iasă de acolo pe un salariu de 600€-700€, când colegul lui de aceeași vârstă care de 4 ani lucrează în Germania vine cu un salariu de 1500€ - 2000€ pe lună si nici nu pierde vremea 4 ani prin școală. Nu e corect, dar asta este situația. Soluția ar fi să facem formare pe termen scurt, învățământul dual fiind o opțiune foarte bună pentru România în momentul de față, o formare de bază de 3-6 luni în care sigur că nu înveți totul. Vei avea însă o bază pe care vei putea construi în câmpul muncii. Lipsește răbdarea, iar meseria "brățară de aur" nu mai este un slogan în ziua de astăzi. Trebuie să oferim oamenilor informații minime în termen mai scurt.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și implică-te și tu la salvarea patrimoniului din România!.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Interviu cu arh. Daniela Maier, președinte filiala Transilvania a OAR

/în , , , , /de

Astăzi vorbim despre provocările arhitecților din România cu Daniela Maier – arhitect, fondatoarea biroului Maier Studio și președinta Ordinului Arhitecților din România filiala Transilvania (OART).

Daniela a realizat în cadrul biroului Maier Studio proiecte cu funcțiuni variate de la locuințe la clădiri de birouri, patinoare artificiale, sediul Federației Naționale de Karting, reabilitarea unor clinici universitare, amfiteatre sau studii urbanistice complexe pentru campusuri universitare sau centre de cercetare.

În 2012, Daniela înființează Scena Urbană, un proiect organizat în cadrul #OARTransilvania cu scopul de a implica comunitatea în redescoperirea și redefinirea spațiului public. Anual, se analizează în acest proces noi spații ce ascund oportunități inedite de dezvoltare sau punere în valoare. Apreciată ca urbanism tactic, strategia Scenei Urbane a fost prezentată și experimentată în orașe din Italia și Japonia.
Implicarea Danielei Maier în activitatea OAR este motivată de necesitatea redefinirii poziției arhitectului, printr-o abordare lucidă și conectată realităților comunităților cărora le aparținem, identificarea de strategii ce pot pune în valoare, printr-o etică dinamică, atât mediul construit, cât și specialistul implicat.

📌 Această ediție a fost transmisă din Cluj-Napoca @birourile Stables – furnizor de spații coworking și birouri dedicate sau private.

Provocată să ne descrie anul 2022 din perspectiva unui arhitect, Daniela ne spune:

Într-un cuvânt, 2022 a fost un an dual. Pe lângă faptul că sunt multe cifre de 2 :) cred că am trăit niște contraste. Ne-am bucurat cu toții de ieșirea din pandemie, de revenirea la viață. Am putea spune că a fost un an plin de viață. Pe de altă parte am asistat la distrugerea unor țări/comunități mai învecinate sau mai îndepărtate ceea ce ne-a diminuat elanul și bucuria și ne-am canalizat energia și în acea direcție.

Interviu cu arh. Daniela Maier, președinte filiala Transilvania a OAR

[DM] De la înființarea Ordinului Arhitecților, lucrurile au evoluat în toate filiale și la nivelul întregii țări. Nu cred că acest lucru se datorează întotdeauna președinților de filiale, ci au fost echipe întregi care au lucrat și au pus cărămidă după cărămidă în a construi ceva. Prin urmare, cred că și eu în ultimii 4 ani am continuat o mare parte de activitățile începute înainte, în mare măsură implicată deținând poziția de vicepreședinte timp de 8 ani. Ultimii ani au fost destul de greu, fiind ani în pandemie și totuși sunt câteva lucruri pe care eu le consider importante pentru mandatul meu. Faptul că am reușit sa conturăm o echipă care să funcționeze constructiv, în mod real, pe domenii tot mai largi și care să aibă un impact deosebit în comunitate, pe diferite paliere. La întâlnirile noastre participă tot mai mulți tineri, oameni din filiale, găsindu-și fiecare locul în funcție de interesul personal sau momentul în care se află în carieră sau viață, începem să avem întâlniri comune cu filiale învecinate. Filiala Transilvania se ocupă de judetul Cluj, Bistrița și Sălaj, dar în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania deja functionăm 5 filiale ca un întreg, prin urmare strategii gândite pe partea de legislație, formare profesională sau alte propuneri le structurăm împreună cu celelalte filiale. Această echipă cred că este un mare ATU al filialei noastre și un rezultat bun al ultimilor 4 ani.
[DM] S-a început în zona Clujului, pentru că s-au inaugurat Centrul de inovare și imaginație civică, Centrul Cultural Clujean, diferite platforme în care se discută mai multe valențe ale activității noastre cu implicare în comunitate sau dezvoltare urbană.
[DM] Discutăm de lucruri pe care ar trebui să le învățăm de mici, cu mult înainte de facultate. Foarte multe lucruri țin de primii 7 ani de acasă, altele care țin de formarea din perioada școlii, etc. Cred că trebuie să comunicăm mult mai bine. Trebuie să învățăm să înțelegem celelalte specializări, pentru că altfel vom sta în turnul nostru de fildeș și ne vom plânge mereu că nu suntem înțeleși, că beneficiarii proiectelor nu ne înțeleg arta, că administrația nu ne înțelege etc. Trebuie să fim acolo pentru a identifica în mod real nevoile fiecărei părți (beneficiar, comunitate, administrație, constructori, investitori ș.a), iar aici suntem mai mulți implicați. Toți trebuie să ne dezvoltăm abilitățile de comunicare.
Au fost cursuri organizate în cadrul universităților de vară sau Bienalei de Arhitectură sau în diferite structuri.

➡ Urmărește ediția #GrapheinTalks și descoperă 2022 dintr-o perspectivă de arhitect foarte interesantă.

Spor la construit, România!

Graphein Talks & TheConceptPodcast: Digitalizarea pieței imobiliare prin replici digitale

/în , , , , /de

Te-ai gândit vreodată că ar putea exista un “Facebook al clădirilor”? Află cum poate fi obținut urmărind mixul #GrapheinTalks by Eugen Ursu și #TheConceptPodcast by Daniel Tudor.

Daniel este CEO şi fondator al companiei de consultanţă imobiliară The Concept, vlogger și un antreprenor experimentat în Real Estate & PropTech, care a coordonat împreună cu echipa sa vânzările a peste 60 de ansambluri rezidențiale și a vândut peste 2.000 de locuințe noi. Daniel a lansat în 2019 primul vlog profesionist pe imobiliare din România, unde postează video-uri educaționale, ajutând investitori, dezvoltatori, agenți sau clienți să ia deciziile corecte în această industrie.

The Concept oferă servicii integrate de marketing și vânzări pentru marii dezvoltatori și investitori imobiliari, cu o echipă de peste 20 de experți și manageri în vânzări, focusați pe diferite ansambluri rezidențiale în curs de dezvoltare în București.

📌 Mixăm pentru prima dată o sesiune GrapheinTalks cu un podcast marca TheConceptPodcast, discutând despre replici digitale în construcții, digitalizarea industriei folosind soluțiile colaborative Autodesk Construction Cloud, nZEB și alte oportunități interesante.

Un schimb foarte interesant de experiențe și puncte de vedere pe care vi-l recomandăm

[EU] Plecând de la digitalizarea amplificată de pandemie, construind pe experiența Graphein de peste 8 ani în măsurători topografice, fațade, structuri, cadastre, apartamentări, monitorizări de comportamente ale construcțiilor în timp etc și plecând de la probleme cu care ne confruntăm cu toții după ce achiziționăm o clădire și nu știm dacă putem găuri sau nu un perete - acesta putând fi unul de rezistență sau poate include conducte importante care pot traversa anumite zone... fără să existe un istoric de executare lucrări, Graphein a decis să contribuie la disponibilitatea informațiilor pe termen lung prin crearea de replici digitale pentru fiecare clădire nou construită.

De la scanare 3D la colectarea informațiilor aferente clădirii, Graphein achiziționează divizia de business Autodesk pentru a securiza uneltele necesare industriei și abilitățile necesare pentru o digitalizare crucială a clădirilor. 

Vorbind în special de Autodesk Construction Cloud care ajută la colaborare în fiecare etapă de construcție, de la proiectare - toti arhitecții, proiectanții lucrează la același desen de exemplu. Desen care poate fi dus mai departe în zona de estimare cantități. Cum ar fi să știi ca beneficiar tot ce se întâmplă cu proiectul tău, idem pentru executanți și ingineri, șefi de echipe, project manageri lucrează în același sistem cloud. Fiecare asset instalat pe clădire există ca replică digitală.

[DT] și tu practic poți să predai această replică digitală către următorii proprietari, inclusiv dacă vorbim de o clădire rezidențială sau o asociație de locatari și mai departe, dacă se va vrea schimbarea unei țevi la un moment dat, intri în sistem, verifici locul unde e țeava și intervii specific.

[EU] pentru că noi facem și monitorizările clădirilor (seismice, urmăriri în timp real, conform cerințelor legale), am avut deseori acces în clădiri unde administratorul voia să înțeleagă ce se întâmplă de exemplu în cazul unei inundații la subsol. La solicitarea cartei construcției, administratorul chiar avea o încăpere mare cu toate documentele în dosare. Poate fi o sarcină prea grea pentru o echipă să studieze documentele într-un timp util și astfel tot ce se putea recomanda era solicitarea celor care au efectuat construcția să intervină. 

Ne putem imagina acum acel subsol plin de acte la un click distanță. Un click care duce inclusiv la trasabilitatea proiectanților, executanților, a tuturor schimbărilor efectuate, cerințelor ISO, chiar și data montării unui aer condiționat sau chiar garanția acestuia și totul la un click distanță.
[EU]: cel mai des auzit cuvânt este sustenabilitatea și din zona asta nZEB, net zero ș.a.m.d. Când ai toate datele în cloud și poți folosi un Power BI, atunci poți demonstra real eficiența energetică a clădirilor.
[DT]: Da. Mi-aduc aminte că noi ne-am văzut chiar de curând, ocazie cu care ne-am conectat și decis să facem acest material împreună, la un roadshow nZEB al prietenului nostru Marius Șoflete în Cluj-Napoca și țin minte că a fost o întrebare din public "Cum poate verifica cineva standardul nZEB?" și nu a avut nimeni răspunsuri. Pentru clădirile nZEB doar prin autorizația de construcție se dau niște coordonate și se consideră că dacă s-a recepționat de către o organizație, înseamnă că standardul s-a respectat și se merge mai departe. Nu există un organism neutru care să certifice standardul nZEB.
[DT] O întrebare la care putem răspunde amândoi ;) Văd o conjunctură cel puțin interesantă. Uitându-ne pe ciclurile imobiliare și cum se scucced, ne dăm seama unde ne aflăm. Este clar că suntem într-o perioadă de criză/corecție, nimeni nu poate sa conteste asta pentru că se văd scăderi pe medie și foarte interesant să urmărim prețurile ajustate cu inflația - care e un indicator mai important (valorile reale, nu cele nominale). Cu alte cuvinte, prețurile au crescut mai puțin decât a crescut inflația. Pentru piața imobiliară asta înseamnă o scădere sau corecție de fapt.

În mod destul de clar suntem pe la jumătatea ciclului imobiliar în care au loc corecții, iar dobânda este sus. Un ciclu imobiliar prinde cam două cicluri economice. În general decizia pentru o achiziție imobiliară se ia emoțional, iar noi folosim multe tehnici de vânzări care fac apel la zona emoțională.

Urmărește mixul #GrapheinTalks & #TheConceptPodcast și fii la curent cu digitalizarea pieței imobiliare prin replici digitale.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Care au fost dificultățile/oportunitățile din construcții în 2022?

/în , , , , /de

Invitatul ediției #GrapheinTalks a fost Alexandru Samoila, Managing Director VitalisConsulting, cu care vorbim la sediul Vitalis despre construcții, tehnologie, project management, dar și despre transformările industriei și adaptarea la contextul pieței.

Alexandru are peste 15 ani de experiență în dezvoltarea proprietății, managementul și monitorizarea unei game largi de proiecte complexe (birouri, rezidențiale, industriale și retail). Înființată în 2006, Vitalis Consulting este liderul serviciilor de Construction Management din România, fiind o companie recunoscută și premiată de-a lungul anilor în cadrul unora dintre cele mai importante evenimente de pe piața Construcțiilor și Real Estate.

Înființată în 2006, Vitalis Consulting este liderul serviciilor de Construction Management din România, fiind o companie recunoscută și premiată de-a lungul anilor în cadrul unora dintre cele mai importante evenimente de pe piața Construcțiilor și Real Estate.

📌 Această ediție a fost filmată la sediul Leviatan din zona Timpuri Noi la invitația lui Cătălin. Provocat să ne dea o știre în domeniul construcțiilor, Cătălin ne spune:

Mi se pare foarte important că vineri s-a aprobat acel memorandum pentru foaia de parcurs BIM de implementare pentru proiectele publice, ceea ce este un semnal foarte bun pentru toată piața din România.

Care au fost dificultățile/oportunitățile din construcții în 2022?

Segmentul rezidențial și evoluția prețurilor apartamentelor este cel mai întâlnit subiect, abordat de tot felul de jurnaliști care anticipează creșteri sau scăderi de piață.
Da, avem șantiere în momentul ăsta inclusiv proiecte rezidențiale care sunt în dezvoltare, care au ebneficiat de autorizații din trecut, proiecte cu 1,2, sau 3 fraze, care se mișcă în continuare. Este clar că acum este un blocaj fantastic, pentru că nu am auzit ca cineva să fi obtinut vreo autorizație în ultima perioadă. Există în schimb proiecte care nu au fost de obținerea autorizațiilor - proiectele existente unde avem o reconversie din clădire de birouri în spital, nefiind nevoie de un PUZ. Nu ești condiționat de spațiile verzi, unde e cea mai nefavorabilă interpretare a primăriei, care spune că atunci când se face o modificare de destinație a unei zone (faci un PUZ), este nevoie să asiguri fiecărui locuitor din proiectul tău 20mp de spatiu verde. Nu prea există în momentul ăsta niciun calcul prin care un proiect să fie fezabil în aceste condiții. Normal era să fie obligația de a asigura de la 20% (pe teren netulburat, deaspura vreunui subsol s.a.m.d.) din spațiul terenului ca spațiu verde, până la 30% cu un 10% spațiu verde peste un subsol de exemplu. Viața merge înainte. Piața se orientează la un tip de proiecte care nu acum nu pot fi autorizate, la altele.
Criza prețurilor materialelor a fost la începutul anului destul de pregnantă, iar acum nu mai este o problemă la fel de mare pentru că prețurilor s-au așezat. Nu mai avem explozii de prețuri de pe o zi pe alta. Prețul fierului de exemplu a revenit de la 8+ lei la 4+lei, adică lucrurile s-au mai așezat și atunci putem estima costuri, mergând pe ceea ce se întâmplă acum. Nu știm ce se mai întâmplă mâine. Forța de muncă a fost și este în continuare. Există tendința de a aduce muncitori din străinătate, știu că s-a mărit plafonul de forță de muncă pe care poți să-l aduci din spațiul non-UE (indieni, pakistanezi, vietnamezi etc) și sunt firme mari de construcții care au adus. Vom vedea această tendință în continuare pentru că nu avem cu cine să muncim.

Urmărește video și află care au fost dificultățile/oportunitățile din construcții în anul 2022.

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Descoperă cu noi aplicabilitatea BIM în construcții vitale pentru securitatea țării

/în , , , , /de

Invitatul ediției #GrapheinTalks a fost Cătălin Podaru, CEO Leviatan Design cu care s-au abordat subiecte de mare interes – tehnologia #BIM aplicată în construcții, forța de muncă din industria de apărare, tehnologizarea procedurilor și provocările cu care se confruntă industria din acest domeniu de nișă, însă cu impact uriaș în securitatea țării.

➡ Înainte de a se dedica activității Leviatan, Cătălin Podaru a servit ca ofițer în Armata Română și a continuat să studieze domeniul militar și al securității. Înființarea Leviatan Design își are rădăcinile în viziunea lui Cătălin de a crea un sistem puternic care să ofere servicii de inginerie civilă de înaltă calitate care să contribuie la a avea o societate mai puternică, mai fiabilă și mai sigură. Iar această viziune a fost întruchipată, de-a lungul anilor, în fiecare proiect – prin profesionalism, responsabilitate și inovație. Leviatan Design este una dintre cele mai importante companii de inginerie civilă din România, cu un portofoliu impresionant de proiecte atât civile, cât și de apărare.

📌 Această ediție a fost filmată la sediul Leviatan din zona Timpuri Noi la invitația lui Cătălin. Provocat să ne dea o știre în domeniul construcțiilor, Cătălin ne spune:

Mi se pare foarte important că vineri s-a aprobat acel memorandum pentru foaia de parcurs BIM de implementare pentru proiectele publice, ceea ce este un semnal foarte bun pentru toată piața din România.

Descoperă cu noi aplicabilitatea BIM în construcții vitale pentru securitatea țării

[CP] Chiar da, pentru că după Academie (unde am lucrat în proiectare după cursuri) am lucrat pe șantier, experiență de șoc pentru că șantierul este un mediu de lucru foarte diferit: noroi, frig, praf, mulți oameni între care comunicarea este diferită :)
[CP] În general eu învăț din experiențe și aici vorbesc nu doar de cele directe, ci și din experiențele altora, empatizând și gândindu-mă ce aș fi făcut eu în anumite situatii, încercând să identific motivele din spatele altor puncte de vedere.
[CP] Eugen, nevoia te învață. Când am luat decizia de a ne reconstrui ca și mod de a funcționa, analizând problemele apărute cum ar fi faptul că în proiectare, toată lumea spune că are ultimul pas sau frustrările apărute între echipele de proiectare și execuție, s-a ajuns la concluzia că cea mai mare problemă de fapt este cea de aliniere. Toate echipele au același obiectiv final - construiesc aceeași clădire, nu fracțiuni din ea. Foarte des am avut surpriza că noi credeam că știm ce face celălalt, dar nu știam de fapt. Discutând aplicat și văzând ce fac unii și alții, s-a făcut trecerea la BIM treptat, introducând instrumentele necesare. BIM este plecat de la niște probleme reale, tratând modul de lucru dintre foarte mulți actori care lucrează la un proiect. Cum reușești să livrezi o singură casă când sunt atâtea minți, creiere, obiective care trebuie să se alinieze astfel încât casa aceea să fie livrată. Softurile au venit să faciliteze aceste procese. Ulterior este foarte importantă consecvența.

Urmărește video și află mai multe despre impactul BIM în securitatea țării!

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Cum alegem tâmplăria de aluminiu în rezidențial cu Răzvan Popa

/în , , , /de

Invitatul ediției #GrapheinTalks a fost Răzvan Popa – Executive Director în cadrul Alusystem – primul și cel mai vechi client Graphein. 😊 Ne-a făcut mare plăcere să-l ascultăm vorbind despre cum a crescut profesional alături de oamenii din jurul său, ajungând director executiv la Alusystem, business angel, mentor, coach. Răzvan este pasionat de tot ceea ce face, crescând deopotrivă oameni și afaceri. Pe subiectul construcțiilor, ne-a dezvăluit și cum alegem tâmplăria de aluminiu în rezidențial.

Răzvan Popa, nu crede în soluţii și şabloane predefinite ci în posibilităţi infinite, unele fiabile, altele nu, unele mai greu de realizat, dar care pot duce la rezultate nebănuit de productive. În momentul în care obiectivele fiecărui individ din companie coincid cu obiectivele companiei sunt mari şanse de a reuşi împreună.

Alusystem a fost înființată în 2003, iar până în prezent a avut o evoluție dinamică, obținând astfel, un bun renume pe piaţa românească; după cifra de afaceri anuală fiind lider de piață.

După consolidarea poziției de lider în execuția de fațade și pereți cortină pe segmentul office, Alusystem, parte a grupului BogArt, inovează în zona tâmplăriei de aluminiu pentru piața rezidențială. Compania a lansat un nou tip de tâmplărie de aluminiu, pentru proiectele rezidențiale, prin care oferă calitatea premium, specifică clădirilor office, la prețuri accesibile, similare tâmplăriei PVC.
Au fost investiți până în prezent aproximativ un milion de euro în noua linie de producție.

📌 Această ediție a fost transmisă LIVE din locația BoilerCoffeeShop, inființată de Răzvan Popa, pasionat de secretele cafelei și a produselor de specialitate, create de oameni talentați & pasionați de gastronomie și vom descoperi cum a pornit pasiunea pentru cafeaua de specialitate.

Îmi place să spun că Alusystem e lider pe piața de fațade și soluții de anvelopare clădiri. Am trecut de la nivelul de a fi un fațadist la un antreprenor general care poate închide o fațadă cu totul: de la hidroizolații, termoizolații, dăm soluții complete de anvelopare a clădirilor de birouri, hale industriale și chiar rezidențial – mai nou.

Cum alegem tâmplăria de aluminiu în rezidențial

RP: Sunt director executiv la Alusystem, parte din grupul Bog'Art. Ne știm de mai bine de 12 ani. Îmi place să mă consider director executiv la Alusystem, business angel, mentor, coach și tot ce se mai poate legat de educație și de creșterea, dezvoltarea personală a mea și a oamenilor cu care mă înconjor.
RP: Primul meu șantier era extinderea Porsche. Mi-aduc aminte că am ajuns acolo și am înțeles ce înseamnă safety: poartă casca, ghete în picioare, geacă reflectorizantă etc. Așa am cunocut prima dată un șantier.
RP: Îmi place să spun că Alusystem e lider pe piața de fațade și soluții de anvelopare clădiri. Am trecut de la nivelul de a fi un fațadist la un antreprenor general care poate închide o fațadă cu totul: de la hidroizolații, termoizolații, dăm soluții complete de anvelopare a clădirilor de birouri, hale industriale și chiar rezidențial - mai nou.
RP: Acum un an și puțin era februarie-martie 2020 în care pentru ceva timp am avut impresia că lumea se va opri în loc. Era o incertitudine totală, iar pe buzele tuturor oamenilor de business se foloseau două cuvinte generale: disruptive și business continuity. Asta era grija tuturor oamenilor care conduceau un business: cum asigură continuitate businessului pe care îl conduc și ce fac diferit pentru că lucrurile global erau diferite și oamenii aveau nevoie de o schimbare. Din momentul ăla am început să abordăm diferit situația, am comunicat de curând investiția noastră în zona de rezidențial și dorința noastră de a lansa un produs nou. De un an de zile încercăm și ne gândim cum să fim disruptive într-o lume în care jobul nostru, 80% -90% din business nostru nu mai există. Construcția de birouri este oprită. Va exista în continuare, suntem convinși că oamenii vor avea nevoie, societatea va avea nevoie de locuri de vis în care se întâlnească și companiile vor avea nevoie de sedii unde să-și desfășoare activitatea. Să păstrăm organizația cum arată acum aveam nevoie să facem ceva diferit si ceva diferit a însemnat să ne orientăm pe piața de rezidențial și am găsit noi o cerere din partea dezvoltatorilor. E o concurență acerbă în zona de ezidențial pe proiectele de rezidențial Toată lumea vorbește acum de premium, de calitate deși cu toții știm că multe anunțuri imobiliare sună: "apartament premium la 2 minute de metrou, finisaje de lux..." și el este două minute cu mașina, finisajele de lux sunt luate din supermarketuri samd. Așa se întâmplă si cu tâmplăria; piața de PVC a crescut enorm în ultimul timp și toate rezidențiale au zona asta de PVC, lucru care în Europa ivilizată nu se întâmplă. Discutăm de Germania, Austria, Franța nu există dezvoltările astea urbane cu PVC. Noi avem o lipsă în zona asta de colaborare; că pleacă de la educație, din școală... Am avut de curând un comunicat de presă în care am comunicat această dorința noastră de a intrat pe zona de rezidențiat și am fost surprins plăcut să văd un raport de PR, 27 de publicații au preluat articolul nostru și nu numai că l-au preluat, a venit feedback foarte rapid, dezvoltatori care au început să sune: "este adevărat că tu poți să îmi livrezi aia acum?" Da pentru că în urmă cu un an și jumătate, doi ani de zile dacă suna un dezvoltator și spunea: "am un bloc de P+5 și vreau tâmplărie, aveam un răspuns politicos în care îi spuneam că suntem foarte aglomerați și ne gândim la această zonă dar nu este momentul acum. Pentru că erau proiecte de office de 10 milioane, 11 milioane de euro, 7 milioane de euro și atunci nivelul de implicare într-un proiect rezidențial e la fel de mare ca intr-un office, dar turnover-ul e mult mai mic și evident nivelul de oameni implicați la atelier e mult mai mic Și atunci business-ul trebuia să fie pe zona de office atunci când era piață. Acum discutăm de acest disruptive, trebuie să te adaptezi și e un avantaj pe care îl avem noi ca și companie: agilitatea și posibilitatea de a schimba foarte repede.
RP: E foarte interesant și cumva se leagă de toată povestea asta: sustenabilitate, comunitate și lucrurile se îmbină foarte interesant. Eu am terminat MBA la Viena, în 2020 O poveste interesantă în care pur șisimplu te dezvolți ca și om în momentul în care trăiești aproape 18 luni cu oameni ambițioși cu aceleași valori ca și tine și cu niște profesori extraordinari care pur și simplu schimbă mindset-uri. Când a venit pandemia am publicat un anunț pe LinkedIn în care mi-am oferit serviciile de consultanță - de mentorat, de coaching, celor care sunt afectați de pandemie în Horeca și turism. Radu Solo era prieten vechi cu care mai încercasem să deschidem o cafenea doar de dragul de a bea această băutură El era împreună cu Paul Ungureanu, fondatorul Boiler și dublu latte art campion național 2 ani la rând. Sunt doi oameni pasionați de cafea. Aveau un shop la Romană afectat de pandemie și șocul respectiv, era pe zona de office și nu s-a mai întâmplat nimic pe zona respectivă, oamenii stând acasă, ei nu mai aveau business practic. Aveau locația deja aleas, am văzut oportunitatea și cumva am făcut echipă. Ne-am mutat în cartier, inițial pe o înfundătura de stradă Având un produs foarte bun am reușit să legăm o comunitate destul de mare și să fim unul dintre shop-urile emblematice în București pe specialty coffee Cam asta e povestea cu Boiler.
Facem diverse evenimente Oameni din comunitatea care se regăsește aici la cafea, vin cu propuneri Și așa se leagă de fapt această comunitate la Boiler unde nu vii însoțit la cafea, nu e nevoie să vii însoțit pentru că sigur vei găsi pe cineva aici cu care să vorbești și cu siguranță îți vei face prieteni.

Urmărește video să afli ce tehnologii inovatoare a folosit #Alusystem pentru a oferi dezvoltatorilor din zona rezidențială soluții de calitate premium la costuri accesibile!

Spor la construit, România!

Graphein Talks: Ce este BIM și cum funcționează la nivel european

/în , , , , , , /de

În ediția Graphein Talks de marți, a venit ca invitat Petru Conduraru – CEO la Condconsult. Petru Conduraru este inginer civil, constructor cu experiență, cu o istorie demonstrată a muncii în industria construcțiilor. Pasionat de BIM, podcaster, antreprenor. Îl puteți urmări pe YouTube – BIMvoice – unde găsiți interviuri cu diverși specialiști în domeniu.

Iar compania Condconsult – oferă soluții și instrumente BIM (Building Information Modeling) practice pentru industria construcțiilor.ora 10:00.

Cum a reușit Petru să înceapă un proiect personal mult visat?:

Am început să spun la mulți prieteni de aici că fac un podcast și am început să îi invit. Am vrut să mă oblig, să mă pun într-o ipostază în care să nu pot da înapoi. Fiecare persoană are o groază de idei, ar vrea să facă o groaza de lucruri care să-i schimbe viața. Dar amânăm și după o perioadă: “A, oricum eram bun, nu reușeam să fac nimic făcând chestia asta.” Eu am zis: hai să fac lucrul ăsta că în felul ăsta o să-mi fie rușine să mai ochii cu oamenii ăștia dacă nu fac ceva

Ce este BIM și cum funcționează la nivel european

BIM are atâtea definiții, câte persoane există și din păcate definiții limitante. Voi încerca să spun o definiție - definiție e prea mult spus. Foarte multă lume limitează BIM la a spune că BIM este un model 3D. Ăsta a fost unul din lucrurile pe care am vrut să le clarific în misiunea asta a mea. Pentru mine BIM nu este este modelarea informațiilor de orice gen există pe un proiect. De la planșe. Planșele sunt un fel de informații și fac parte din BIM. Dar este un tip de informații precar, care din păcate nu poate fi folosit, nu dă rezultate foarte bune pe termen lung din mai multe motive. Necesită foarte mult efort pentru a fi menținut, pentru a fi comunicate informația între părți, pentru a fi înțeleasă de mulți participanți în proces.

În schimb, cât de ușor este dacă are un model 3D? Și vedeta toate dimensiunile Și vede clar dacă o țeavă intră într-un perete. E destul de evident. Eu cred că nu este atât de important să avem o definiție prea riguroasă la BIM. Cel mai important este de fapt să înțelegem noi care sunt lucrurile cele mai importante ca un proces, ca BIM să funcționeze. Pentru a avea un workflow foarte fluent și cu rezultatele cele mai bune posibile, avem nevoie de colaborare. Ca toate părțile implicate în proiect să colaboreze, să dea share la informații, să pună la dispoziție informații și să lucreze în același scop nu fiecare cu agenda proprie. Focusul este foarte mare pe arthitecți, ingineri... cum livrează proiectele, dar de fapt problema, rădăcinile problemei se află la beneficiari, care nici măcar nu știu că au nevoie și că ar putea avea un impact mai mare în tot procesorul. Din nou, din cauza sau datorită nouă, arhitecților și inginerilor, pentru că ei sunt sfătuiți tot de noi Bineînțeles că sunt agenții sau firme care au in house arhitect și inginer sau au angajați cu competențele necesare. Și da, ăia să spunem ca ar putea face niște requirements for information sau caiete de sarcini. Eu asta am înțeles, după toate discuțiile pe care le-am avut și după miile de webinarii la care am mai participat. Nu e atât de important ce anume înseamnă, e importanță sa calificăm un pic asupra concepțiilor greșite. Model 3D este parte din BIM și este o parte foarte importantă, dar nu este numai el BIM, să nu ne focusăm numai pe asta.

Modelul 3D s-ar putea să nu fie cea mai eficientă manieră în care să livrezi informații. Important este să avem un obiectiv comun. Să avem un set de reguli pe care toată lumea să încerce să le respecte. Asta nu pot să faci dacă nu ai colaborare și transparență pe un proiect - între actori . Dacă nu ai asta, nu se poate sub nicio formă. Astea sunt lucruri foarte, foarte importante.
Nu știu cât de obiectivă poate fi părerea mea pentru că eu întreaga mea carieră și întreaga mea viață profesională am locuit și am lucrat aici. Nu prea pot compara cu o altă experiență din România sau din altă țară, dar după feedback-ul pe care îl primesc companiile din Norvegia, atât cele de stat, cât și cele private, după premiile pe care le câștigă la conferințe internaționale, cred că nivelul este unul destul de avansat. Nivelul de înțelegere și de implementare Aici sunt niște factori destul de importanți, care au contribuit pe parcursul timpului pentru acest progres Nu a fost o călătorie ușoară. În Norvegia se vorbește de BIM după 2000 Am foarte mulți invitați la podcast sau la videocast din Norvegia care și-au început cariera în BIM în 2000, 2001, 2002, 2003, chiar și înainte de de 2000 unii dintre ei Acum în Norvegia nu mai este sub nicio formă întrebarea "are rost să folosim BIM?" Întrebarea care este acum: "cum facem să fie cât mai eficient?" Aș îndrăzni să spun că nu cred că există nicăieri în lume cerințe atât de îndrăznețe pe proiecte ca în Norvegia În cele 52 de episoade sunt soluții, tool-uri care au schimbat perspectiva și simți că ar putea să ajute cât mai mult și pe cei care ne urmăresc?

Sunt foarte multe aspecte când vine vorba de BIM, dar unul destul de ignorat este factorul psihologic, mult mai important Asta e problema cea mai mare la noi este foarte dificil să ne schimbăm obiceiurile. Aici vorbim de cele mai puternice (financiar) instituții ale statului care au făcut asta și probabil au pierdut bani 10 ani la rând și abia acum încep să culeagă rezultatele, dar nu au ceva concret ca să spună: "Da! Am economisit atâția bani pe proiectul ăsta". O știi, probabil, prin 2050 sau prin 2025 - 2030, când începe să se concretizeze roadele acestui efort. Pentru că avem de-a face cu proiecte care sunt pe termen atât de lung E foarte, foarte importantă implicarea instituțiilor statului Făcând o sumarizare la toată nebunia asta, nu ar trebui să fim ancorați în într-o soluție software și cu atât mai mult, din punct de vedere al beneficiarului, nici nu ar trebui să-l intereseze. El ar trebui să aibă cerințe clare. Poți să folosești ce vrei tu Eu am nevoie asta da asta. Îmi trebuie informația pentru ușile alea, culoarea, certificare etc.
Ținând cont de câte probleme există în toate aceste colaborări, aș îndrăzni să spun că blockchain ar fi cam singura soluție care ne-ar putea aduce ceva lumină și progres semnificativ, dar sunt foarte multe challenge-uri acoloLa nivel de blockchain cred că e exact ceea ce avem noi nevoie în industria noastră. Am auzit ceva dezbateri, ceva discuții, dar foarte subțirel. Imaginează-ți că fiecare soft care proiecte pilot sau proiecte în procesul de învățare să fie free, dar când intră în execuție, în testare, în proiecte, să poate să aibă o valoare reziduală . Cel care a dezvoltat softul să câștige în perioada de exploatare sau de la un anumit segment încolo sau când se face un anumit transfer, să câștige pe termen lung, dar pe termen scurt scopul să fie de a ajuta la toate colaborarea asta.

Îmi vine în gând un lucru și mai evident De ce blockchain ar fi o soluție în cazul ăsta? Gândește-te din punct de vedere al unui beneficiar Pentru beneficiar, teoretic, ar fi mult mai bine, pentru că tu stabilești un proces, stabilești un plan pentru care plătești pe parcurs în momentul în care îți sunt deblocate anumite borne În felul ăla, transparență e acolo Nu trebuie să te mai gândești la toate aspectele Ai transparență și nimeni nu poate bloca tranzacțiile respective când borna, care a fost stabilită de comun acord, a fost atinsă Cand aia se întâmplă, are loc o tranzacție. Constructorul este plătit când a construit tot etajul 1 (un exemplu) și toți actorii, oricine implicat acolo vede. Persoana asta a fost remunerată pentru efortul ăla. Toți știu unde ne aflăm pe parcursul procesului. Toată lumea are acces la aceeași informație. Și în același timp, nu poate fi falsificată sau alterată în niciun fel.

Blockchain are ca fundamente la baza acestei tehnologii exact ceea ce avem și noi nevoie. Tu ca proiectant, poți avea un impact, dar impactul cel mai mare poate venii de la beneficiar. El are banii. Dacă el se hotărăște ca la începutul proiectului să aloce un 1% sau 5% din proiect pentru a îmbunătăți procesele, lucrul ăla se întâmplă. În schimb tu ca proiectant poți încerca să folosești utool-uri mai eficiente, dar o faci ca să îți faci treaba mai eficient ești interesat Dar mai ești interesat dacă trebuie să trimiți facturi și ești plătit la oră?
Ar mai fi foarte multe alte lucruri de spus, dar sper că în mare am acoperit măcar niște lucruri critice și dacă e să închei, aș avea un mesaj și anume: se întâmplă lucruri foarte avansate și foarte pozitive în Scandinavia nu spun Norvegia Sunt și în Statele Unite niște firme care au abordări foarte avansate, dar în Statele Unite sunt în spate pentru că sunt foarte multe State și e dificil să se găsească un acord comun Dar ce vreau să spun e asta: nu fiți orgolioși și nu fiți ancorați și prea conservativi cu ceea ce faceți.

Încercați să vă deschideți puțin, nu mintea, să vă deschideți un pic dorința de a vă uita un pic la ce fac nordicii. Fac ceva bine acolo? Care e motivul? De ce anume fac? Nu ascultați doar ce spun eu, puteți cerceta. Găsiți foarte mult pe internet, foarte multe informații.

Puteți găsi niște chestii care dacă le puteți implementa măcar parțial sau să vă gândiți la ele, v-ar ajuta enorm fie la nivelul de companie, fel al nivel personal. Îți va aduce mai multe oportunități Job-uri mai bune, mai bine plătite Atâta vreme cât ești interesat. Dacă vrei să contribui, dacă vrei să ajuți, să faci ceva...

Dacă funcționează în Norvegia, de ce crezi că nu ar putea funcționa și-n alt loc? Nu trebuie să inventăm roata. Hai să încercăm să vedem ce există, ce funcționează cât de cât Să vedem ce ar putea fi implementat și la noi.

 

Urmărește video și află ce reprezintă conceptul BIM în proiectarea clădirilor.
Spor la construit, România!

Citește mai mult

Graphein Talks: Vocea arhitecților cu arh. Șerban Țigănaș

/în , , , , , , /de

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Vocea arhitecților” a fost Șerban Țigănaș – președinte la DICO si ȚIGĂNAȘ. Arh. Șerban Țigănaș este secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților și președinte al biroului de proiectare Dico și Țigănaș din Cluj-Napoca și, de aproape două decenii, și-a propus să schimbe nu doar fața construită a lumii, ci și filosofia din spatele acestui demers, prin practicarea unui business onest, transparent și „la alb”, axat în primul rând pe calitatea muncii, pe satisfacția clientului, și abia mai apoi pe recompensa financiară.

În același timp, Șerban Țigănaș este și vocea arhitecților – un formator al tinerilor arhitecți, prin „hobby-ul universitar” pe care îl are de 20 de ani în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism – UTCN, unde a aplicat aceeași mentalitate, a corectitudinii și a conștiinței profesionale, prin orientarea înspre nevoile studenților, a transmiterii de cunoștințe, și nu a gonflării artificiale a orgoliului propriu prin titluri universitare goale de conținut.

La întrebarea lui Eugen ‘Aveți o istorie cu biroul de arhitectură Dico și Țigănaș. Cum a început povestea asta?’, Șerban răspunde:

Pe noi ne-a adus împreună dorința de a proiecta, de a lucra, de a face proiecte  și nu cea de a face o afacere, un business, o firmă. Lucrurile au venit, cumva, natural și cred că ăsta ar fi un sfat pentru pentru cei tineri. Cred că nu tre’ să te grăbești când începi. Trebuie să îți dai șansa să cunoști și profesia, și oamenii și să înveți. Tre’ să ai mentori și în momentul potrivit – care trebuie să apară la un moment dat, vei știi că atunci poți să faci o firmă.

Echipa a crescut foarte interesant. Noi avem 23 de ani de lucru împreună. Și am oscilat undeva între 40 și 60 de oameni. Ultimii 15 ani i-am petrecut la această dimensiune a echipei, care nu e echipă ușor de ținut. S-au rulat destul de mulți tineri care au făcut stagiatura la noi, au plecat. S-au mișcat în carieră, ceea ce e absolut firesc, dar ce mă bucură foarte mult este că există o mână de oameni acolo cu care lucrăm de la început, cu care îmbătrânim împreună și lucrul ăsta e extrem de important pentru echipă.

Vocea arhitecților

ST: Există un program absolut minunat în România de mai mulți ani de zile, care se cheamă "de-a arhitectura", care s-a dezvoltat extraordinar și au creat o programă, niște elemente care oferă în școli noțiuni de cultură de bază despre arhitectură. Sigur că a fi arhitect înseamnă a avea un rol foarte important în crearea arhitecturii, care înseamnă ceea ce oamenii construiesc și folosesc, și toate consecințele construirii. Asta este arhitectura. Nu e doar obiectul construit și spațiul, dar și calitățile pe care le are, valorile care se obțin, bucuriile pe care le produc casele utilizatorilor. Am spus că arhitectul are un rol important pentru că nu i se datorează doar lui lucrul acesta. Arhitectura este, dragi copii, sport de echipă. Lucrăm împreună cu o serie întreagă de specialiști, de oameni calificați pe tot felul de componente ale clădirilor, ale construcțiilor, un spațiu interior, un spațiu exterior, o serie întreagă de obiecte, de produse, de materiale. Vorbim despre o lume foarte bogată pe care cu toții o întâlnim și o simțim. Acasă, la lucru, la școală și peste tot.
ST: Da! Eu am fost stagiar la Alba Iulia. Era cel mai aproape de Cluj, în 1988 când am terminat facultatea de la București. Îmi aduc aminte că m-a luat un coleg pe șantier, nu era un proiect la care lucrasem, dar m-a luat pe șantier să-l ajut. Lucram în echipă la Institutul de Proiectare din Alba Iulia și era un bloc de locuințe... Am urcat undeva la un etaj superior și pe gaura aceea... am văzut foarte aproape de bloc o macara turn și cu un etaj mai jos era cabina, pe care era o femeie, care era operatorul macaralei și care pur și simplu își făcea pedichiura de la picioare pe bordul macaralei. O imagine foarte specială pentru că trebuia să aștepte până când avea ceva de lucru. Pe șantier e altfel decât pe hârtie, fără îndoială. Și am fost foarte impresionat de întâlnirea cu locul acela în care trebuie să anticipez spațiu pentru că lucrurile arată întotdeauna mult mai rău pe șantier decât ți-ai imaginat și dintr-o dată arată și îți confirma ceea ce te-ai gândit pe hârtie.
ST: Foarte greu de spus. Dar vă spun soluțiile. Nu știu dacă una a fost mai mare decât alta pentru că în toți cei 23 de ani au fost momente, a fost chiar criza crizelor. Din 2009 până în 2012 a fost o criză economică fără precedent în care nu ne-am pierdut echipa. Am mai dat niște găuri la curea, am luat niște decizii de genul ăsta pentru că am și avut intuiția și am și gândit faptul că o echipă făcută cu greu care și-a format o anumită cultură împreună, dacă o pierzi pentru că a apărut o problemă din asta globală - economică, îți trebuie ani de zile să o refaci și în permanență am știut că lucrurile vor reveni pentru că întotdeauna și-au revenit și au mers mai departe. Dar să știți că în proiectare, soluția crizelor este generozitatea. Să îți dai seama că poate un proiect a intrat într-o zonă dificilă, ți-ai consumat resursele, nu mai ai de unde să plătești pe proiect. Nu ți-a ieșit soluția, trebuie s-o schimbi. Iei de la alt proiect și pus acolo. Lucrurile întotdeauna într-un astfel de birou se nivelează. Asta este unul din avantajele unei echipe mari; că a un eșec parțial sau chiar mai solid nu te pune în cap. Există celelalte proiecte, există celelalte pârtii pe care se aleargă care care te ajută să plutești și să treci peste furtună.
ST: Fără îndoială. Nopți nedormite de griji sau de muncă. E o particularitate a profesiei noastre. Dacă o să-mi spună vreun arhitect sau chiar student la arhitectură că a dormit toate nopțile, înseamnă că nu-i adevărat. Toată problema este să îți drămuiești numărul de nopți nedormite și până la urmă lucrurile să fie rezonabile. Există și zile care compensează aceste momente mai grele.
ST: Cu pandemia. Fără îndoială. Cu această această condiție specială prin care am trecut și care ne-a dat un impuls, ne-a dat un imbold, fără îndoială. N-am fi discutat atât de mult de digitalizare, deși ea se petrece de 20 de ani în diverse medii și acum că suntem împreună în construcții, în această industrie, știți foarte bine că există tehnologii care sunt exclusiv bazate pe digitalizare sau chiar procese în construire, nu numai de proiectare, de fabricație, de măsurare de servicii, de implementare a unor soluții de management samd., dar aceste procese nu sunt complete și digitalizarea ar trebui, de fapt, așa cum discutăm acum să integreze toate lucrurile astea pentru că în mod cert odată integrate, sărim într-o altă ligă. Dacă cei care gândesc, cei care administrează și cei care fabrică sau construiesc ar lucra cu aceleași instrumente, ar digera digitalizarea, lucrurile ar fi cu totul altfel.
ST: Nu cred că asta e ordinea lucrurilor. Administrația e pregătită și după ce s-a pregătit, aplică. Eu cred că e invers. Însă e o ciclicitate aici. Trebuie să se pregătească! Și pentru că există anumite părți care au reacționat destul de bine. Chestia asta contaminează alte zone. Eu cred că pasul este ireversibil. Adică din acest moment să ne întoarcem, ar fi de neconceput. Mi-e foarte greu să răspund. Probabil aș fi tentat să spun că nu e pregătită, dar se fac eforturi. Însă lucrurile sunt în mod cert ireversibile. Nu ne mai putem întoarce la epoca de piatră.
ST: Este relativ greu să dau un verdict. Vorbesc din contactele pe care le am și din perspectiva pe care o am. În primul rând BIM-ul nu trebuie confundat cu softurile care reprezintă platforma pe care poți lucra în BIM. Poți folosi softurile respective. Toată lumea le știe, fără să faci BIM, de fapt. BIM-ul e un proces, e un mod de lucru și el presupune ca mai mulți actori care contribuie, să vorbească aceeași limbă, să se întâlnească în acel model digital și de aceea BIM-ul este caracterizat de niveluri: 2 3 4 5 samd. Există clar progrese. Ele vin din zona privată, acolo unde s-a descoperit utilitatea acestui mod de lucru pentru relația cu clientul, pentru utilizarea clădirii și facility management. Dacă această clădire ar fi avut un motel BIM, toate transformările, toate lucrurile ar fi fost o continuare și nu o pornire de la square 1. Sigur că se așteaptă un mare reviriment în domeniul proiectelor publice, în BIM și care în mod firesc e o discuție chiar în plan internațional și european care deja durează de peste zece ani de zile pentru a stabili niște standarde. E foarte dificil să ajungi acolo pentru că o astfel de transformare dacă o faci prin lege și încerci să o implementezi, o să golești piața de furnizori de servicii brusc. Trebuie găsită o soluție incrementală de adoptat BIM-ul.
ST: Vă dau întâi răspunsul scurt: pentru că nu trăiesc altundeva. Pentru că trăiesc la Cluj și nu trăiesc altundeva. Dacă ar trăi altundeva, probabil ar vedea lucrurile altfel. După părerea mea, din lipsă de termeni de comparație. Dar pe de altă parte există aici la Cluj un spirit pe care eu îl observ ca fiind numai prezent ci și benefic de a fi critic, de a fi nemulțumit. Că nemulțumirea înseamnă critică. Dacă lucrul ăsta merge prea departe, în sensul că nimic nu e bine, le-aș pune întrebarea "ce mai căutați pe aici?". Dar faptul că el este de multe ori bine dozat și bine exprimat, aici există un nivel de de critică intelectuală și nu numai de bășcălie sau insultă, sau ochelari de cal care chiar creează un anumit efect asupra celor care trebuie să aibă urechi să audă această critică. Clujul este un oraș critic. Un oraș care a învățat de la el însuși că nu poate progresa decât dacă este critic.. Se pare că suntem încă într-o epocă în care dacă n-o faci strigând mai tare, ridicând vocea sau bătând cu pumnul în masă, nu e băgată în seamă. Încă nu am ajuns acolo încât să spui lucrurilor pe nume subtil, elegant, politicos și rafinat, chiar și ele să producă consecințe. Așa ceva nu produce consecințe. Poate produce la elvețieni, dar la noi nu. Și atunci există această voce ridicată care este vehiculul transmiterii unor mesaje, uneori foarte importante și foarte precise.
ST: Totul a început într o seară între Crăciun și Anul Nou - 2007. Stadionul s-a inaugurat în 2011. În toamna lui 2011, începutul lui octombrie. Se împlinesc 10 ani de când l-am inaugurat. Noi nu am mai făcut un proiect de asemenea amploare și complexitate. Ni s-a părut o eternitate. De fapt, după aceea, prin comparație, am aflat că a mers foarte repede, mai ales că am suferit o criză. Am câștigat acest contract pe baza unui proiect de competiție. Care ulterior, după ce am început să îl dezvoltăm ni s-a schimbat tema, deși am contractat pe un proiect, am primit într-o zi mutarea. Am fost chemat la client, la președintele Consiliului Județean era și primarul, erau mai mulți și au zis: "știți, există o decizie politică, un stadion care trebuia să fie o arenă de fotbal (cu proiectul acela am câștigat concursul) și trebuie să se reîntoarcă la a găzdui pista de atletism". Aia ne dădea peste cap absolut totul. În momentul ăla nici nu am știut. Am făcut așa ture prin oraș. Totuși am constatat (și acum ne aducem aminte cu bucurie de perioada aceea) că această criză ne-a mobilizat extraordinar și a trebuit să găsim niște soluții. Nici nu știam cum să rezolvăm acest impas și lucrurile au mers mult mai repede decât merg într-o formulă normală. Șantierul a început undeva în 2009 și 2011 totul era gata, și aș putea spune că ne mutasem pe șantier. Adică numai nu dormeam acolo, dar mergeam și noaptea. Mai ales când am făcut testele de unde nocturna și de lumini samd., ne prindea după miezul nopții. A fost fantastic! A fost o experiență absolut înălțătoare pentru toată echipa și avem niște amintiri grozave.

Citește mai mult

Graphein Talks: Poate fi betonul sustenabil? Despre betonul verde

/în , , , , /de

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Poate fi betonul sustenabil? Despre betonul verde” a fost Ștefan Vladimir Zghibarcea – Sales Manager Infrastructure la Holcim, cu 20 de ani de experiență în managementul proiectelor, proiectarea structurală, coordonarea echipei de proiectare, procesele de autorizare și autorizare, achiziții, negocierea contractorilor și managementul construcțiilor.

Lucrând în toată România, Ștefan a fost implicat într-o secțiune transversală a sectoarelor de dezvoltare, inclusiv proiecte de infrastructură (drumuri și poduri) sau amenajări rezidențiale și a explicat concepte interesante în jurul temei sesiunii:  Poate fi betonul sustenabil? Despre betonul verde.

Holcim Romania este unul dintre cei mai activi investitori din industria construcțiilor din România. Investițiile în modernizarea tehnologiei de producție, protecția mediului, dezvoltarea afacerii, sănătatea și securitatea în muncă, proiecte sociale și în domeniul resurselor umane sunt o prioritate pentru Holcim. Principiul pe care se consolidează întreaga strategie de business a Holcim este cel al dezvoltării durabile, care se concretizează în toate acțiunile companiei prin tripla abordare a liniilor directoare – performanța economică, protecția mediului înconjurător și responsabilitatea socială. Holcim România pune astazi bazele solide ale unui viitor durabil prin eforturile de a răspunde într-o manieră sustenabilă prezentului.

La întrebarea lui Eugen ‘Cum e betonul verde?’, Ștefan răspunde:

Betonul verde e tot gri, dar este un beton ecologic. Îl producem în stațiile noastre de betoane. Toate sunt stații de betoane ecologice. Avem 18 stații la nivel de România. Este un beton cu amprentă redusă de carbon, atât prin cimentul pe care îl folosește, cât și prin utilizarea responsabilă a celorlalte materii prime și resurse.

Poate fi betonul sustenabil?

SZ: Ce ai spus e corect și ca să vorbim de Europa, în special. Statisticile arată 54% din deșeuri și colateral emisii sau poluare atmosferică și nu numai, vin din construcții la nivel european. Parte din aceste deșeuri provin din materiale de construcții dezafectate, clădiri dezafectate, demolări, transport foarte mult, poluare fonică. E o problemă la nivel mondial. Prin urmare, fabricile Holcim sunt gândite și echipate în așa fel încât să emită cât mai puțin CO2 în atmosferă, iar apropo de ultima lansare. E un concept, practic, pe care noi l-am lansat. Se cheamă ECONCEPT. Sub această umbrelă, noi vrem să aducem o contribuție către construcțiile verzi în România și nu numai. Asta înseamnă că avem trei direcții principale: direcția de soluții, direcția de suport sau de consultanță și direcția de scoring. Toate acestea împreună vor să contribuie la reducerea amprentei de carbon și a emisiilor noastre. Avem un produs care este la nivel mondial lansat: ECOPlanet - cimentul verde sau cel mai verde care se produce în acest moment. Îl avem și în România. Acesta și gama de cimenturi pe care o avem se folosește pentru producerea betoanelor verzi, numite gama ECOPact.
Betonul verde e tot gri, dar este un beton ecologic. Îl producem în stațiile noastre de betoane. Toate sunt stații de betoane ecologice. Avem 18 stații la nivel de România. Este un beton cu amprentă redusă de carbon, atât prin cimentul pe care îl folosește, cât și prin utilizarea responsabilă a celorlalte materii prime și resurse. Practic, noi avem de câțiva ani, și am fost primii în industrie, atât prin lansarea acestui concept de betoane și cimentul verzi, cât și prin certificarea pe care am făcut-o acum câțiva ani: BREEAM, prin care noi suntem certificați ca o companie care folosește în mod responsabil resursele, materiile prime, pe tot procesul de producție. De la extracție, prelucrare, transport și punere în operă.
E una din direcțiile pe care am început să mergem din 2017. Am început să gustăm din conceptul de BIM. La început toată lumea spunea: domnule, BIM e un software. Nu, BIM e un mod de lucru. Asta înseamnă că și eu ca producător, și constructorul, și proiectantul trebuie să lucreze împreună în acest mod de lucru și cred că asta e viitorul. Pentru construcții și pentru Project Management, pe orice tip de proiect, nu numai în construcții. Avem chiar în departamentul nostru. La infrastructură este și partea de BIM. Simona (de care ai zis) se ocupă în special de partea de BIM. Am creat familii de obiecte, practic, toate produsele noastre sunt ca materiale create pentru BIM. Toate produsele noastre ca și produs finit, cum ar fi: stâlpi fundații pahar, straturi de rutiere samd. sunt create în BIM. Pot fi luate și folosite de acolo. Vrem să venim cu un soft care să ajute și la calculul impactului pe amprenta de carbon a materialelor în cadrul proiectului. Practic ne interesează BIM și integrează tot acest concept.
SZ: Greșeli sunt multe. Cred că cea mai mare greșeală pe care am trăit-o, este să crezi că le știi pe toate și că ai toate răspunsurile, și că nu ai nevoie de altcineva. S-ar putea ca soluția să vină de la un inginer tânăr care abia a venit pe șantier.
SZ: Cred că poate să ajungă și mai verde și noi, practic, asta ne am impus. Avem niște ținte foarte stricte pentru a face betonul, care azi este verde și mai verde. La noi un produs începe să fie verde în momentul în care am reușit să elimin măcar 30% din emisiile pe care le avea anterior. Din momentul respectiv începi să îl consideri verde, după care avem grila de care ți am spus, clasa climatică, în care pot să îl duc de la verde, dar clasa C, spre verde clasa A+. Adică premium. Asta presupune cercetare, inovare.
SZ: Am avut o săptămână în care am stat, ne-am uitat, după care am început să mergem. A fost foarte activă ca perioadă. Toată lumea s-a mutat în digital. Poate și prea mult digital strică. Mie îmi lipsesc întâlnirile fizice. Cum suntem noi acum vaccinați, imunizați. Să poți să te întâlnești și să discuți, să vezi reacția omului, să ajungi mai repede la o concluzie, decât în digital în care să pierd limbajul corporal si semnalul. Dar a fost un beneficiu pentru că am putut să ne întâlnim cu colegi din alte orașe, din alte departamente într-un mod mai rapid. Deși, lipsește și întâlnirea fizică foarte mult.

Află mai multe despre modelul de afaceri Holcim ECONCEPT urmărind sesiunea LIVE Graphein Talks.

Citește mai mult