Graphein Talks: Ce este BIM și cum funcționează la nivel european

În ediția Graphein Talks de marți, a venit ca invitat Petru Conduraru – CEO la Condconsult. Petru Conduraru este inginer civil, constructor cu experiență, cu o istorie demonstrată a muncii în industria construcțiilor. Pasionat de BIM, podcaster, antreprenor. Îl puteți urmări pe YouTube – BIMvoice – unde găsiți interviuri cu diverși specialiști în domeniu.

Iar compania Condconsult – oferă soluții și instrumente BIM (Building Information Modeling) practice pentru industria construcțiilor.ora 10:00.

Cum a reușit Petru să înceapă un proiect personal mult visat?:

Am început să spun la mulți prieteni de aici că fac un podcast și am început să îi invit. Am vrut să mă oblig, să mă pun într-o ipostază în care să nu pot da înapoi. Fiecare persoană are o groază de idei, ar vrea să facă o groaza de lucruri care să-i schimbe viața. Dar amânăm și după o perioadă: “A, oricum eram bun, nu reușeam să fac nimic făcând chestia asta.” Eu am zis: hai să fac lucrul ăsta că în felul ăsta o să-mi fie rușine să mai ochii cu oamenii ăștia dacă nu fac ceva

Ce este BIM și cum funcționează la nivel european

BIM are atâtea definiții, câte persoane există și din păcate definiții limitante. Voi încerca să spun o definiție - definiție e prea mult spus. Foarte multă lume limitează BIM la a spune că BIM este un model 3D. Ăsta a fost unul din lucrurile pe care am vrut să le clarific în misiunea asta a mea. Pentru mine BIM nu este este modelarea informațiilor de orice gen există pe un proiect. De la planșe. Planșele sunt un fel de informații și fac parte din BIM. Dar este un tip de informații precar, care din păcate nu poate fi folosit, nu dă rezultate foarte bune pe termen lung din mai multe motive. Necesită foarte mult efort pentru a fi menținut, pentru a fi comunicate informația între părți, pentru a fi înțeleasă de mulți participanți în proces.

În schimb, cât de ușor este dacă are un model 3D? Și vedeta toate dimensiunile Și vede clar dacă o țeavă intră într-un perete. E destul de evident. Eu cred că nu este atât de important să avem o definiție prea riguroasă la BIM. Cel mai important este de fapt să înțelegem noi care sunt lucrurile cele mai importante ca un proces, ca BIM să funcționeze. Pentru a avea un workflow foarte fluent și cu rezultatele cele mai bune posibile, avem nevoie de colaborare. Ca toate părțile implicate în proiect să colaboreze, să dea share la informații, să pună la dispoziție informații și să lucreze în același scop nu fiecare cu agenda proprie. Focusul este foarte mare pe arthitecți, ingineri... cum livrează proiectele, dar de fapt problema, rădăcinile problemei se află la beneficiari, care nici măcar nu știu că au nevoie și că ar putea avea un impact mai mare în tot procesorul. Din nou, din cauza sau datorită nouă, arhitecților și inginerilor, pentru că ei sunt sfătuiți tot de noi Bineînțeles că sunt agenții sau firme care au in house arhitect și inginer sau au angajați cu competențele necesare. Și da, ăia să spunem ca ar putea face niște requirements for information sau caiete de sarcini. Eu asta am înțeles, după toate discuțiile pe care le-am avut și după miile de webinarii la care am mai participat. Nu e atât de important ce anume înseamnă, e importanță sa calificăm un pic asupra concepțiilor greșite. Model 3D este parte din BIM și este o parte foarte importantă, dar nu este numai el BIM, să nu ne focusăm numai pe asta.

Modelul 3D s-ar putea să nu fie cea mai eficientă manieră în care să livrezi informații. Important este să avem un obiectiv comun. Să avem un set de reguli pe care toată lumea să încerce să le respecte. Asta nu pot să faci dacă nu ai colaborare și transparență pe un proiect - între actori . Dacă nu ai asta, nu se poate sub nicio formă. Astea sunt lucruri foarte, foarte importante.
Nu știu cât de obiectivă poate fi părerea mea pentru că eu întreaga mea carieră și întreaga mea viață profesională am locuit și am lucrat aici. Nu prea pot compara cu o altă experiență din România sau din altă țară, dar după feedback-ul pe care îl primesc companiile din Norvegia, atât cele de stat, cât și cele private, după premiile pe care le câștigă la conferințe internaționale, cred că nivelul este unul destul de avansat. Nivelul de înțelegere și de implementare Aici sunt niște factori destul de importanți, care au contribuit pe parcursul timpului pentru acest progres Nu a fost o călătorie ușoară. În Norvegia se vorbește de BIM după 2000 Am foarte mulți invitați la podcast sau la videocast din Norvegia care și-au început cariera în BIM în 2000, 2001, 2002, 2003, chiar și înainte de de 2000 unii dintre ei Acum în Norvegia nu mai este sub nicio formă întrebarea "are rost să folosim BIM?" Întrebarea care este acum: "cum facem să fie cât mai eficient?" Aș îndrăzni să spun că nu cred că există nicăieri în lume cerințe atât de îndrăznețe pe proiecte ca în Norvegia În cele 52 de episoade sunt soluții, tool-uri care au schimbat perspectiva și simți că ar putea să ajute cât mai mult și pe cei care ne urmăresc?

Sunt foarte multe aspecte când vine vorba de BIM, dar unul destul de ignorat este factorul psihologic, mult mai important Asta e problema cea mai mare la noi este foarte dificil să ne schimbăm obiceiurile. Aici vorbim de cele mai puternice (financiar) instituții ale statului care au făcut asta și probabil au pierdut bani 10 ani la rând și abia acum încep să culeagă rezultatele, dar nu au ceva concret ca să spună: "Da! Am economisit atâția bani pe proiectul ăsta". O știi, probabil, prin 2050 sau prin 2025 - 2030, când începe să se concretizeze roadele acestui efort. Pentru că avem de-a face cu proiecte care sunt pe termen atât de lung E foarte, foarte importantă implicarea instituțiilor statului Făcând o sumarizare la toată nebunia asta, nu ar trebui să fim ancorați în într-o soluție software și cu atât mai mult, din punct de vedere al beneficiarului, nici nu ar trebui să-l intereseze. El ar trebui să aibă cerințe clare. Poți să folosești ce vrei tu Eu am nevoie asta da asta. Îmi trebuie informația pentru ușile alea, culoarea, certificare etc.
Ținând cont de câte probleme există în toate aceste colaborări, aș îndrăzni să spun că blockchain ar fi cam singura soluție care ne-ar putea aduce ceva lumină și progres semnificativ, dar sunt foarte multe challenge-uri acoloLa nivel de blockchain cred că e exact ceea ce avem noi nevoie în industria noastră. Am auzit ceva dezbateri, ceva discuții, dar foarte subțirel. Imaginează-ți că fiecare soft care proiecte pilot sau proiecte în procesul de învățare să fie free, dar când intră în execuție, în testare, în proiecte, să poate să aibă o valoare reziduală . Cel care a dezvoltat softul să câștige în perioada de exploatare sau de la un anumit segment încolo sau când se face un anumit transfer, să câștige pe termen lung, dar pe termen scurt scopul să fie de a ajuta la toate colaborarea asta.

Îmi vine în gând un lucru și mai evident De ce blockchain ar fi o soluție în cazul ăsta? Gândește-te din punct de vedere al unui beneficiar Pentru beneficiar, teoretic, ar fi mult mai bine, pentru că tu stabilești un proces, stabilești un plan pentru care plătești pe parcurs în momentul în care îți sunt deblocate anumite borne În felul ăla, transparență e acolo Nu trebuie să te mai gândești la toate aspectele Ai transparență și nimeni nu poate bloca tranzacțiile respective când borna, care a fost stabilită de comun acord, a fost atinsă Cand aia se întâmplă, are loc o tranzacție. Constructorul este plătit când a construit tot etajul 1 (un exemplu) și toți actorii, oricine implicat acolo vede. Persoana asta a fost remunerată pentru efortul ăla. Toți știu unde ne aflăm pe parcursul procesului. Toată lumea are acces la aceeași informație. Și în același timp, nu poate fi falsificată sau alterată în niciun fel.

Blockchain are ca fundamente la baza acestei tehnologii exact ceea ce avem și noi nevoie. Tu ca proiectant, poți avea un impact, dar impactul cel mai mare poate venii de la beneficiar. El are banii. Dacă el se hotărăște ca la începutul proiectului să aloce un 1% sau 5% din proiect pentru a îmbunătăți procesele, lucrul ăla se întâmplă. În schimb tu ca proiectant poți încerca să folosești utool-uri mai eficiente, dar o faci ca să îți faci treaba mai eficient ești interesat Dar mai ești interesat dacă trebuie să trimiți facturi și ești plătit la oră?
Ar mai fi foarte multe alte lucruri de spus, dar sper că în mare am acoperit măcar niște lucruri critice și dacă e să închei, aș avea un mesaj și anume: se întâmplă lucruri foarte avansate și foarte pozitive în Scandinavia nu spun Norvegia Sunt și în Statele Unite niște firme care au abordări foarte avansate, dar în Statele Unite sunt în spate pentru că sunt foarte multe State și e dificil să se găsească un acord comun Dar ce vreau să spun e asta: nu fiți orgolioși și nu fiți ancorați și prea conservativi cu ceea ce faceți.

Încercați să vă deschideți puțin, nu mintea, să vă deschideți un pic dorința de a vă uita un pic la ce fac nordicii. Fac ceva bine acolo? Care e motivul? De ce anume fac? Nu ascultați doar ce spun eu, puteți cerceta. Găsiți foarte mult pe internet, foarte multe informații.

Puteți găsi niște chestii care dacă le puteți implementa măcar parțial sau să vă gândiți la ele, v-ar ajuta enorm fie la nivelul de companie, fel al nivel personal. Îți va aduce mai multe oportunități Job-uri mai bune, mai bine plătite Atâta vreme cât ești interesat. Dacă vrei să contribui, dacă vrei să ajuți, să faci ceva...

Dacă funcționează în Norvegia, de ce crezi că nu ar putea funcționa și-n alt loc? Nu trebuie să inventăm roata. Hai să încercăm să vedem ce există, ce funcționează cât de cât Să vedem ce ar putea fi implementat și la noi.

 

Urmărește video și află ce reprezintă conceptul BIM în proiectarea clădirilor.
Spor la construit, România!

Citește mai mult

Graphein Talks: Vocea arhitecților cu arh. Șerban Țigănaș

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Vocea arhitecților” a fost Șerban Țigănaș – președinte la DICO si ȚIGĂNAȘ. Arh. Șerban Țigănaș este secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților și președinte al biroului de proiectare Dico și Țigănaș din Cluj-Napoca și, de aproape două decenii, și-a propus să schimbe nu doar fața construită a lumii, ci și filosofia din spatele acestui demers, prin practicarea unui business onest, transparent și „la alb”, axat în primul rând pe calitatea muncii, pe satisfacția clientului, și abia mai apoi pe recompensa financiară.

În același timp, Șerban Țigănaș este și vocea arhitecților – un formator al tinerilor arhitecți, prin „hobby-ul universitar” pe care îl are de 20 de ani în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism – UTCN, unde a aplicat aceeași mentalitate, a corectitudinii și a conștiinței profesionale, prin orientarea înspre nevoile studenților, a transmiterii de cunoștințe, și nu a gonflării artificiale a orgoliului propriu prin titluri universitare goale de conținut.

La întrebarea lui Eugen ‘Aveți o istorie cu biroul de arhitectură Dico și Țigănaș. Cum a început povestea asta?’, Șerban răspunde:

Pe noi ne-a adus împreună dorința de a proiecta, de a lucra, de a face proiecte  și nu cea de a face o afacere, un business, o firmă. Lucrurile au venit, cumva, natural și cred că ăsta ar fi un sfat pentru pentru cei tineri. Cred că nu tre’ să te grăbești când începi. Trebuie să îți dai șansa să cunoști și profesia, și oamenii și să înveți. Tre’ să ai mentori și în momentul potrivit – care trebuie să apară la un moment dat, vei știi că atunci poți să faci o firmă.

Echipa a crescut foarte interesant. Noi avem 23 de ani de lucru împreună. Și am oscilat undeva între 40 și 60 de oameni. Ultimii 15 ani i-am petrecut la această dimensiune a echipei, care nu e echipă ușor de ținut. S-au rulat destul de mulți tineri care au făcut stagiatura la noi, au plecat. S-au mișcat în carieră, ceea ce e absolut firesc, dar ce mă bucură foarte mult este că există o mână de oameni acolo cu care lucrăm de la început, cu care îmbătrânim împreună și lucrul ăsta e extrem de important pentru echipă.

Vocea arhitecților

ST: Există un program absolut minunat în România de mai mulți ani de zile, care se cheamă "de-a arhitectura", care s-a dezvoltat extraordinar și au creat o programă, niște elemente care oferă în școli noțiuni de cultură de bază despre arhitectură. Sigur că a fi arhitect înseamnă a avea un rol foarte important în crearea arhitecturii, care înseamnă ceea ce oamenii construiesc și folosesc, și toate consecințele construirii. Asta este arhitectura. Nu e doar obiectul construit și spațiul, dar și calitățile pe care le are, valorile care se obțin, bucuriile pe care le produc casele utilizatorilor. Am spus că arhitectul are un rol important pentru că nu i se datorează doar lui lucrul acesta. Arhitectura este, dragi copii, sport de echipă. Lucrăm împreună cu o serie întreagă de specialiști, de oameni calificați pe tot felul de componente ale clădirilor, ale construcțiilor, un spațiu interior, un spațiu exterior, o serie întreagă de obiecte, de produse, de materiale. Vorbim despre o lume foarte bogată pe care cu toții o întâlnim și o simțim. Acasă, la lucru, la școală și peste tot.
ST: Da! Eu am fost stagiar la Alba Iulia. Era cel mai aproape de Cluj, în 1988 când am terminat facultatea de la București. Îmi aduc aminte că m-a luat un coleg pe șantier, nu era un proiect la care lucrasem, dar m-a luat pe șantier să-l ajut. Lucram în echipă la Institutul de Proiectare din Alba Iulia și era un bloc de locuințe... Am urcat undeva la un etaj superior și pe gaura aceea... am văzut foarte aproape de bloc o macara turn și cu un etaj mai jos era cabina, pe care era o femeie, care era operatorul macaralei și care pur și simplu își făcea pedichiura de la picioare pe bordul macaralei. O imagine foarte specială pentru că trebuia să aștepte până când avea ceva de lucru. Pe șantier e altfel decât pe hârtie, fără îndoială. Și am fost foarte impresionat de întâlnirea cu locul acela în care trebuie să anticipez spațiu pentru că lucrurile arată întotdeauna mult mai rău pe șantier decât ți-ai imaginat și dintr-o dată arată și îți confirma ceea ce te-ai gândit pe hârtie.
ST: Foarte greu de spus. Dar vă spun soluțiile. Nu știu dacă una a fost mai mare decât alta pentru că în toți cei 23 de ani au fost momente, a fost chiar criza crizelor. Din 2009 până în 2012 a fost o criză economică fără precedent în care nu ne-am pierdut echipa. Am mai dat niște găuri la curea, am luat niște decizii de genul ăsta pentru că am și avut intuiția și am și gândit faptul că o echipă făcută cu greu care și-a format o anumită cultură împreună, dacă o pierzi pentru că a apărut o problemă din asta globală - economică, îți trebuie ani de zile să o refaci și în permanență am știut că lucrurile vor reveni pentru că întotdeauna și-au revenit și au mers mai departe. Dar să știți că în proiectare, soluția crizelor este generozitatea. Să îți dai seama că poate un proiect a intrat într-o zonă dificilă, ți-ai consumat resursele, nu mai ai de unde să plătești pe proiect. Nu ți-a ieșit soluția, trebuie s-o schimbi. Iei de la alt proiect și pus acolo. Lucrurile întotdeauna într-un astfel de birou se nivelează. Asta este unul din avantajele unei echipe mari; că a un eșec parțial sau chiar mai solid nu te pune în cap. Există celelalte proiecte, există celelalte pârtii pe care se aleargă care care te ajută să plutești și să treci peste furtună.
ST: Fără îndoială. Nopți nedormite de griji sau de muncă. E o particularitate a profesiei noastre. Dacă o să-mi spună vreun arhitect sau chiar student la arhitectură că a dormit toate nopțile, înseamnă că nu-i adevărat. Toată problema este să îți drămuiești numărul de nopți nedormite și până la urmă lucrurile să fie rezonabile. Există și zile care compensează aceste momente mai grele.
ST: Cu pandemia. Fără îndoială. Cu această această condiție specială prin care am trecut și care ne-a dat un impuls, ne-a dat un imbold, fără îndoială. N-am fi discutat atât de mult de digitalizare, deși ea se petrece de 20 de ani în diverse medii și acum că suntem împreună în construcții, în această industrie, știți foarte bine că există tehnologii care sunt exclusiv bazate pe digitalizare sau chiar procese în construire, nu numai de proiectare, de fabricație, de măsurare de servicii, de implementare a unor soluții de management samd., dar aceste procese nu sunt complete și digitalizarea ar trebui, de fapt, așa cum discutăm acum să integreze toate lucrurile astea pentru că în mod cert odată integrate, sărim într-o altă ligă. Dacă cei care gândesc, cei care administrează și cei care fabrică sau construiesc ar lucra cu aceleași instrumente, ar digera digitalizarea, lucrurile ar fi cu totul altfel.
ST: Nu cred că asta e ordinea lucrurilor. Administrația e pregătită și după ce s-a pregătit, aplică. Eu cred că e invers. Însă e o ciclicitate aici. Trebuie să se pregătească! Și pentru că există anumite părți care au reacționat destul de bine. Chestia asta contaminează alte zone. Eu cred că pasul este ireversibil. Adică din acest moment să ne întoarcem, ar fi de neconceput. Mi-e foarte greu să răspund. Probabil aș fi tentat să spun că nu e pregătită, dar se fac eforturi. Însă lucrurile sunt în mod cert ireversibile. Nu ne mai putem întoarce la epoca de piatră.
ST: Este relativ greu să dau un verdict. Vorbesc din contactele pe care le am și din perspectiva pe care o am. În primul rând BIM-ul nu trebuie confundat cu softurile care reprezintă platforma pe care poți lucra în BIM. Poți folosi softurile respective. Toată lumea le știe, fără să faci BIM, de fapt. BIM-ul e un proces, e un mod de lucru și el presupune ca mai mulți actori care contribuie, să vorbească aceeași limbă, să se întâlnească în acel model digital și de aceea BIM-ul este caracterizat de niveluri: 2 3 4 5 samd. Există clar progrese. Ele vin din zona privată, acolo unde s-a descoperit utilitatea acestui mod de lucru pentru relația cu clientul, pentru utilizarea clădirii și facility management. Dacă această clădire ar fi avut un motel BIM, toate transformările, toate lucrurile ar fi fost o continuare și nu o pornire de la square 1. Sigur că se așteaptă un mare reviriment în domeniul proiectelor publice, în BIM și care în mod firesc e o discuție chiar în plan internațional și european care deja durează de peste zece ani de zile pentru a stabili niște standarde. E foarte dificil să ajungi acolo pentru că o astfel de transformare dacă o faci prin lege și încerci să o implementezi, o să golești piața de furnizori de servicii brusc. Trebuie găsită o soluție incrementală de adoptat BIM-ul.
ST: Vă dau întâi răspunsul scurt: pentru că nu trăiesc altundeva. Pentru că trăiesc la Cluj și nu trăiesc altundeva. Dacă ar trăi altundeva, probabil ar vedea lucrurile altfel. După părerea mea, din lipsă de termeni de comparație. Dar pe de altă parte există aici la Cluj un spirit pe care eu îl observ ca fiind numai prezent ci și benefic de a fi critic, de a fi nemulțumit. Că nemulțumirea înseamnă critică. Dacă lucrul ăsta merge prea departe, în sensul că nimic nu e bine, le-aș pune întrebarea "ce mai căutați pe aici?". Dar faptul că el este de multe ori bine dozat și bine exprimat, aici există un nivel de de critică intelectuală și nu numai de bășcălie sau insultă, sau ochelari de cal care chiar creează un anumit efect asupra celor care trebuie să aibă urechi să audă această critică. Clujul este un oraș critic. Un oraș care a învățat de la el însuși că nu poate progresa decât dacă este critic.. Se pare că suntem încă într-o epocă în care dacă n-o faci strigând mai tare, ridicând vocea sau bătând cu pumnul în masă, nu e băgată în seamă. Încă nu am ajuns acolo încât să spui lucrurilor pe nume subtil, elegant, politicos și rafinat, chiar și ele să producă consecințe. Așa ceva nu produce consecințe. Poate produce la elvețieni, dar la noi nu. Și atunci există această voce ridicată care este vehiculul transmiterii unor mesaje, uneori foarte importante și foarte precise.
ST: Totul a început într o seară între Crăciun și Anul Nou - 2007. Stadionul s-a inaugurat în 2011. În toamna lui 2011, începutul lui octombrie. Se împlinesc 10 ani de când l-am inaugurat. Noi nu am mai făcut un proiect de asemenea amploare și complexitate. Ni s-a părut o eternitate. De fapt, după aceea, prin comparație, am aflat că a mers foarte repede, mai ales că am suferit o criză. Am câștigat acest contract pe baza unui proiect de competiție. Care ulterior, după ce am început să îl dezvoltăm ni s-a schimbat tema, deși am contractat pe un proiect, am primit într-o zi mutarea. Am fost chemat la client, la președintele Consiliului Județean era și primarul, erau mai mulți și au zis: "știți, există o decizie politică, un stadion care trebuia să fie o arenă de fotbal (cu proiectul acela am câștigat concursul) și trebuie să se reîntoarcă la a găzdui pista de atletism". Aia ne dădea peste cap absolut totul. În momentul ăla nici nu am știut. Am făcut așa ture prin oraș. Totuși am constatat (și acum ne aducem aminte cu bucurie de perioada aceea) că această criză ne-a mobilizat extraordinar și a trebuit să găsim niște soluții. Nici nu știam cum să rezolvăm acest impas și lucrurile au mers mult mai repede decât merg într-o formulă normală. Șantierul a început undeva în 2009 și 2011 totul era gata, și aș putea spune că ne mutasem pe șantier. Adică numai nu dormeam acolo, dar mergeam și noaptea. Mai ales când am făcut testele de unde nocturna și de lumini samd., ne prindea după miezul nopții. A fost fantastic! A fost o experiență absolut înălțătoare pentru toată echipa și avem niște amintiri grozave.

Citește mai mult

Graphein Talks: Poate fi betonul sustenabil? Despre betonul verde

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Poate fi betonul sustenabil? Despre betonul verde” a fost Ștefan Vladimir Zghibarcea – Sales Manager Infrastructure la Holcim, cu 20 de ani de experiență în managementul proiectelor, proiectarea structurală, coordonarea echipei de proiectare, procesele de autorizare și autorizare, achiziții, negocierea contractorilor și managementul construcțiilor.

Lucrând în toată România, Ștefan a fost implicat într-o secțiune transversală a sectoarelor de dezvoltare, inclusiv proiecte de infrastructură (drumuri și poduri) sau amenajări rezidențiale și a explicat concepte interesante în jurul temei sesiunii:  Poate fi betonul sustenabil? Despre betonul verde.

Holcim Romania este unul dintre cei mai activi investitori din industria construcțiilor din România. Investițiile în modernizarea tehnologiei de producție, protecția mediului, dezvoltarea afacerii, sănătatea și securitatea în muncă, proiecte sociale și în domeniul resurselor umane sunt o prioritate pentru Holcim. Principiul pe care se consolidează întreaga strategie de business a Holcim este cel al dezvoltării durabile, care se concretizează în toate acțiunile companiei prin tripla abordare a liniilor directoare – performanța economică, protecția mediului înconjurător și responsabilitatea socială. Holcim România pune astazi bazele solide ale unui viitor durabil prin eforturile de a răspunde într-o manieră sustenabilă prezentului.

La întrebarea lui Eugen ‘Cum e betonul verde?’, Ștefan răspunde:

Betonul verde e tot gri, dar este un beton ecologic. Îl producem în stațiile noastre de betoane. Toate sunt stații de betoane ecologice. Avem 18 stații la nivel de România. Este un beton cu amprentă redusă de carbon, atât prin cimentul pe care îl folosește, cât și prin utilizarea responsabilă a celorlalte materii prime și resurse.

Poate fi betonul sustenabil?

SZ: Ce ai spus e corect și ca să vorbim de Europa, în special. Statisticile arată 54% din deșeuri și colateral emisii sau poluare atmosferică și nu numai, vin din construcții la nivel european. Parte din aceste deșeuri provin din materiale de construcții dezafectate, clădiri dezafectate, demolări, transport foarte mult, poluare fonică. E o problemă la nivel mondial. Prin urmare, fabricile Holcim sunt gândite și echipate în așa fel încât să emită cât mai puțin CO2 în atmosferă, iar apropo de ultima lansare. E un concept, practic, pe care noi l-am lansat. Se cheamă ECONCEPT. Sub această umbrelă, noi vrem să aducem o contribuție către construcțiile verzi în România și nu numai. Asta înseamnă că avem trei direcții principale: direcția de soluții, direcția de suport sau de consultanță și direcția de scoring. Toate acestea împreună vor să contribuie la reducerea amprentei de carbon și a emisiilor noastre. Avem un produs care este la nivel mondial lansat: ECOPlanet - cimentul verde sau cel mai verde care se produce în acest moment. Îl avem și în România. Acesta și gama de cimenturi pe care o avem se folosește pentru producerea betoanelor verzi, numite gama ECOPact.
Betonul verde e tot gri, dar este un beton ecologic. Îl producem în stațiile noastre de betoane. Toate sunt stații de betoane ecologice. Avem 18 stații la nivel de România. Este un beton cu amprentă redusă de carbon, atât prin cimentul pe care îl folosește, cât și prin utilizarea responsabilă a celorlalte materii prime și resurse. Practic, noi avem de câțiva ani, și am fost primii în industrie, atât prin lansarea acestui concept de betoane și cimentul verzi, cât și prin certificarea pe care am făcut-o acum câțiva ani: BREEAM, prin care noi suntem certificați ca o companie care folosește în mod responsabil resursele, materiile prime, pe tot procesul de producție. De la extracție, prelucrare, transport și punere în operă.
E una din direcțiile pe care am început să mergem din 2017. Am început să gustăm din conceptul de BIM. La început toată lumea spunea: domnule, BIM e un software. Nu, BIM e un mod de lucru. Asta înseamnă că și eu ca producător, și constructorul, și proiectantul trebuie să lucreze împreună în acest mod de lucru și cred că asta e viitorul. Pentru construcții și pentru Project Management, pe orice tip de proiect, nu numai în construcții. Avem chiar în departamentul nostru. La infrastructură este și partea de BIM. Simona (de care ai zis) se ocupă în special de partea de BIM. Am creat familii de obiecte, practic, toate produsele noastre sunt ca materiale create pentru BIM. Toate produsele noastre ca și produs finit, cum ar fi: stâlpi fundații pahar, straturi de rutiere samd. sunt create în BIM. Pot fi luate și folosite de acolo. Vrem să venim cu un soft care să ajute și la calculul impactului pe amprenta de carbon a materialelor în cadrul proiectului. Practic ne interesează BIM și integrează tot acest concept.
SZ: Greșeli sunt multe. Cred că cea mai mare greșeală pe care am trăit-o, este să crezi că le știi pe toate și că ai toate răspunsurile, și că nu ai nevoie de altcineva. S-ar putea ca soluția să vină de la un inginer tânăr care abia a venit pe șantier.
SZ: Cred că poate să ajungă și mai verde și noi, practic, asta ne am impus. Avem niște ținte foarte stricte pentru a face betonul, care azi este verde și mai verde. La noi un produs începe să fie verde în momentul în care am reușit să elimin măcar 30% din emisiile pe care le avea anterior. Din momentul respectiv începi să îl consideri verde, după care avem grila de care ți am spus, clasa climatică, în care pot să îl duc de la verde, dar clasa C, spre verde clasa A+. Adică premium. Asta presupune cercetare, inovare.
SZ: Am avut o săptămână în care am stat, ne-am uitat, după care am început să mergem. A fost foarte activă ca perioadă. Toată lumea s-a mutat în digital. Poate și prea mult digital strică. Mie îmi lipsesc întâlnirile fizice. Cum suntem noi acum vaccinați, imunizați. Să poți să te întâlnești și să discuți, să vezi reacția omului, să ajungi mai repede la o concluzie, decât în digital în care să pierd limbajul corporal si semnalul. Dar a fost un beneficiu pentru că am putut să ne întâlnim cu colegi din alte orașe, din alte departamente într-un mod mai rapid. Deși, lipsește și întâlnirea fizică foarte mult.

Află mai multe despre modelul de afaceri Holcim ECONCEPT urmărind sesiunea LIVE Graphein Talks.

Citește mai mult

Graphein Talks: Provocările actuale în design-ul spațiilor de lucru

Invitații ediției #GrapheinTalks​ “Provocările actuale în design-ul spațiilor de lucru” au fost arh. Andrei Angelescu – Manager of A&D Department și Alexis Chiriac – Workspace Consultant la Corporate Office Solutions.

Corporate Office Solutions (COS) este liderul în consultanță și design de spații de lucru, partitii, mocheta, lucrări electrice și mecanice, management de proiect și mobilier pentru spațiile de birouri. COS detine singura autorizatie locala Steelcase, lider mondial in industria mobilei de birou. COS reprezinta, de asemenea, Interface, lider mondial in materie de covor modular. COS este parte a Office Solutions Group, consultant in domeniul birourilor din 1995 si unul dintre cei mai mari din Europa, cu birouri in Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Almaty, Astana, Atyrau, Minsk, Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara. Pe parcursul a 22 de ani de activitate, COS a furnizat servicii profesionale si produse adecvate pentru mai mult de 2000 de companii care aveau nevoie sa-si creeze sau sa-si transforme spatiile de lucru.

 

…noi vrem ca interacțiunea dintre oameni să fie cât mai naturală. Într-un anumit fel te comporți într-o cafenea, într un anumit fel te comporți acasă, de unde și toate tendințele astea să fie ca acasă. Nu trebuie să fie ca acasă și nu este scopul. De fapt, dacă e să analizăm mai profund se referă la de ce mă simt eu bine acasă? Că vorbim de confort, siguranță… și atunci împrumutăm elemente pe care le găsim în mediul ăla ideal de confort și siguranță și le aducem într-o zonă de lucru. Tocmai ca să avem elementele astea care mă ajută să mă simt așa. Evident, spațiul asta al nostru a fost gândit tocmai să poată să fie vizitat de potențiali beneficiari, de parteneri, colaboratori și așa mai departe, să poată să petreacă timp și să lucreze aici în drum spre aeroport și așa mai departe.

Provocările actuale în design-ul spațiilor de lucru

Cred că proiectele cele mai frumoase apar în care există un client care să fie deschis, care să nu vină cu niște idei preconcepute și să spună "așa vreau să fie" și să fie deschis către o colaborare, pentru că până la urmă cred că în momentul în care ai un proiect de referință, este de fapt rezultatul unei colaborări în care el ca și arhitect înțelege foarte bine care sunt nevoile clientului și împărtășește chestiile astea. Este de acord să ne lase să participăm împreună, astfel încât să fie un spațiu care să îi ajute pe ei pe termen lung. Ceea ce mi se pare foarte important. Ideea asta de hai să vedem care ne este targetul, către ce vrem să ajungem și să ne lăsăm cumva inspirați și de ce se întâmplă.
În principiu toate entitățile acestea au ceva de spus și e bine să aibă ceva de spus. În legătură cu design-ul... De foarte multe ori întâlnesc și beneficiari și oameni cu care mai vorbesc, care fac o separare între aspectul funcțional al unui spațiu și partea formală. Un design bun funcționează. Rezolvăm funcțional și apoi vedem exact designul. Cu clienții de multe ori suntem în situația în care trebuie să recuperăm niște pași pierduți. Din păcate la noi inițiativa de a remodela un spațiu sau de a găsi un spațiu nou, practic creează o constrângere legată de timp pentru a putea crea un parteneriat solid bazat pe încredere, în așa fel încât așa cum spunea și Alexis, să putem să înțelegem cât mai multe lucruri legate de compania respectivă. Poate să vină un om de HR, IT, un manager, un owner de proiect din partea companiei care a fost asignat cu această datorie și trebuie să ducă la bun sfârșit. Spațiul trebuie să fie funcțional și să fie în termeni și asta este principalul obiectiv.
Din punctul meu de vedere perioada asta e o oportunitate să facem anumite schimbări în ceea ce privește locul în care în care lucrăm. Așa cum spunea și Andrei: este locul în care ne petrecem cel mai mult timp conștient, dar să spunem că acasă dormim opt ore, dar nu suntem tocmai conștienți când o facem. Din punctul meu de vedere dacă nu profităm de această ocazie să facem locurile cu adevărat atrăgătoare pentru oamenii care vin să le ocupe. S-ar putea ca în 2022 sau spre sfârșitul anului anul acesta în care ne aflăm, rata să nu se ducă la 22 % cât era înainte de pandemie. Poate să se ducă la 30%. În momentul ăla o să fie și un distruction și mai mare cascadat la ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemică. Noi am dezvoltat un concept COS care se cheamă "trueflex". Și dacă vrei ideea de bază a acestui concept se referă la conștientizarea faptului că tot ceea ce ne înconjoară este în mișcare. Doar schimbarea este constantă și momentul în care înțelegem acest lucru, orice aplicăm, orice gândim, orice strategie bazată pe ideea asta, va avea succes.

Hai să aflăm împreună care sunt adevăratele provocări în amenajarea spaţiilor de birouri!

Citește mai mult

Graphein Talks: Manifest pentru Orașul Frumos – cu Grațian Mihăilescu, UrbanizeHub

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Manifest pentru Orașul Frumos” a fost Grațian Mihăilescu – fondatorul UrbanizeHub, expert, consultant cu experiență de peste 10 ani la nivel național și internațional și specializat în studii europene, relații internaționale și dezvoltare, cu care am discutat despre subiecte variate ce țin de mediu, transport, regenerare urbană, incluziune, technologie și inovare.

UrbanizeHub Romania este o comunitate de oameni pasionați și implicați, cu expertiză variată, oameni care doresc să schimbe fața orașelor într-un mod SMART și durabil.

Avem o abordare interdisciplanară. Avem urbaniști, arhitecți, IT-ști, specialiști în mobilitate urbană, sociologi, economiști. Suntem mai mulți oameni și încercăm să facem acea masă critică. Să educăm, să conectăm, să inspirăm prin talk-urile noastre oameni care vor să modeleze viața orașelor. Oameni care vor să trăiască în orașe smart, în orașe sustenabile.

Manifest pentru Orașul Frumos

GM: Am umblat ceva prin Europa. Am lucrat și la Bruxelles în domeniul afacerilor europene, tot pe fonduri europene, timp de 2 ani de zile. Am studiat în mai multe țări, inclusiv în Bruxelles, Germania, Ungaria. Am fost bursier al Comisiei Europene. Am terminat de curând și doctoratul. Am studiat despre gurvernanța urbană în România și am încercat să demonstrez că implicarea oamenilor în dezvoltarea orașului aduce dezvoltare.
GM: În primul rând ne-am dorit să creăm impact. A apărut ca o nevoie această mișcare pentru că e clar, orașele au nevoie de soluții. Noi ne-am propus să venim cu soluții, de la politici publice, recomandări, până la mici proiecte cu impact local. Avem și abordarea macro, avem și abordarea micro. Mișcarea s-a format datorita acestei nevoi. Ne-am dorit să venim cu această abordare inovativă. Ne-am dorit să facem evenimente, să conectăm lumea, să venim cu soluții, să lansăm rapoarte și ghiduri, tocmai în ideea de a conștientiza importanța orașelor pentru dezvoltarea României și tocmai în ideea de a arăta că orașele contează și că orașele nu reprezintă doar primari care pun panseluțe și borduri. Pentru ca în concepția colectivă când ziceai cuvântul oraș, te gândeai la primar și poate la corupție. Pentru mine oraș înseamnă viață, înseamnă evenimente, înseamnă calitatea vieții, înseamnă cultură urbană, înseamnă mobilitate urbană alternativă.
GM: Cred că stă în motto-ul nostru: "veniți să modelăm împreună viitorul orașelor". E greu să explici unui copil despre faptul că se elaborează politica urbană a României. Dar cred că dacă-i spui că îți dorești orașe verzi, orașe în care îți place să trăiești, orașe confortabile, cred că atunci înțelege ce facem noi.
GM: Cred că simțim lucrul ăsta. Frumosul pentru fiecare e altcumva. Fiecare regăsește frumosul în ceea ce-i place. Felul cum circulă în acel oraș fluiditatea traficului, alternanța transportului în comun, spațiile verzi, spațiile publice. Avem nevoie de aceste spații publice în care să ne strângem și să socializăm. Ori proiecte de genul ăsta sunt prea puține în România. Și dacă mergem afară, în Berlin sau Viena, vedem că fiecare loc, fiecare cartier are genul ăsta de spațiu unde se strâng cetățenii care locuiesc acolo, unde socializează, unde se țin evenimente, unde se închid străzi, astfel încât interacțiunea să fie puternică între locuitori. Sunt multe lucruri care pot crea orașul frumos.
Cred că Oradea e pe buzele tuturor și am văzut ce s-a întâmplat acolo cu transformările care au avut loc în ultimii ani. Dacă cineva l-a urmărit pe domnul primar, a văzut că de fapt dânsul a zis că nu a inventat roata ci a luat niște modele aplicate în alte țări pe care le-a adaptat la specificul orașului. Vedem localități mai mici care s-au transformat. Vedem și comune transformate care au fost gestionate bine. Lucruri bune s-au întâmplat în Sibiu. Sibiu mi se pare un oraș despre care se vorbește foarte puțin, dar oferă o calitate a vieții ca în Occident din cauza faptului că este un oraș cu foarte multe evenimente culturale și atunci când investești 20% din bugetul primăriei în acțiuni culturale, acest lucru se reflectă în brandingul de oras și în atragerea oamenilor din afara orașului. Este un turism de calitate care se face acolo. Un turism sustenabil.

️Implică-te și tu în modelarea orașului tău!
#grapheintalks #livesession #tehnologie #oraseinteligente #energieregenerabila

Citește mai mult

Graphein Talks: Cum salvăm patrimoniul României?

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Cum salvăm patrimoniul României” a fost Eugen Vaida – Executive Director for Romania la The Prince’s Foundation și Chairman la Asociatia Monumentum, este un cunoscut militant al protejării patrimoniului arhitectural din Tansilvania și are o activitate bogată în proiectarea de arhitectură în mediul rural transilvănean. În domeniul patrimoniului, a inițiat și dezvoltat prin Asociația Monumentum o serie de programe aplicate de conservare și educare, în strânsă legătură cu comunitățile locale din satele săsești.

Proiectul #AmbulantaPentruMonumente​, susţinut de prinţul Charles al Marii Britanii, își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps.
The Prince’s Foundation este o organizație caritabilă ce susține păstrarea patrimoniului, agricultura și dezvoltarea durabilă a României.

#AsociatiaMonumentum​ a fost inființată în 2012 și acționează în favoarea protejării patrimoniului construit din România. Are misiunea de dezvoltare culturală a individului ca parte a comunității, prin protejarea, conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului ca o marcă a identității locale.
Implică-te și tu la salvarea #patrimoniului​ din România!

Funcționăm după un sistem similar unei francize, pentru că Ambulanța pentru Monumente este implementată de multe organizații regionale a căror constituire am sprijinit-o de fapt și anul trecut, și acum doi ani. Dacă ar fi să numărăm membri echipelor Ambulanțelor, sunt peste 50, care sunt implicați în organizare și peste 350 de voluntari, care au venit până în momentul de față la intervențiile Ambulanței pentru Monumente.

Cum salvăm patrimoniul României

Întotdeauna m-am considerat un om de la țară. Asta mi s-a părut cea mai adecvată prezentare pe care pot să mi-o fac. Am studiat arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, am avut și acolo activitate ca arhitect proiectant în cadrul unei firme, împreună cu alți colegi, dar m-a atras dorul spre casă la un moment dat. Gândul meu a fost întotdeauna să mă întorc și să încep să salvez satul, Valea Hârtibaciului samd. În momentul de fața Ambulanța pentru Monumente este cel mai important proiect, dar sunt multe alte proiect, cum este revigorarea meșteșugurilor și a țiglăritului, a cărămidăritului în Sudul Transilvaniei, școli de vară pentru arhitecți, pentru studenți samd.
Când m-am întors aici, în 2011, am lăsat totul în urmă (în București). Când am venit în Valea Hârtibaciului nu aveam absolut niciun proiect. Am venit fără să am niciun proiect și era o problemă; cum îmi câștig existența? Atunci am început de fapt cu niste proiecte sociale, am mers prin școli și am încercat să le prezint copiilor personalitățile și identitatea lor culturală, de fapt, de care nu știau. Mi se părea mult mai important decât să învețe la istorie despre personaje și personalități la nivel național pentru că nu-și cunoșteau personalitățile locale. După care l-am cunoscut pe un Wiliam Blacker, un scriitor britanic. Ne-am întâlnit întâmplător în Apoș și el îmi spunea că de multă vreme încearcă să salveze patrimoniul din Transilvania și am constatat că putem colabora. Era un bun prieten al Alteței Sale Regale, al Prințului de Wales, așa l-am și cunoscut de fapt și de atunci lucrurile au mers strună. Ne-am dezvoltat foarte tare. Am început cu proiecte mici de documentare a clădirilor, dar în momentul de față avem 7-8 proiecte la nivel național cu impact destul de mare.
Membri suntem foarte puțini în Asociația Monumentum, dar noi funcționăm după alt sistem. Funcționăm după un sistem similar unei francize, pentru că Ambulanța pentru Monumente este implementată de multe organizații regionale a căror constituire am sprijinit-o de fapt și anul trecut, și acum doi ani. Dacă ar fi să numărăm membri echipelor Ambulanțelor, sunt peste 50, care sunt implicați în organizare și peste 350 de voluntari, care au venit până în momentul de față la intervențiile Ambulanței pentru Monumente.
Alteța Sa Regală a avut un rol hotărâtor în ceea ce s-a salvat în Sudul Transilvaniei, poate și-n zona secuimii pentru că în urma lui au venit foarte multe persoane interesate. Nu numai din Anglia, din toată lumea și foarte mulți români care în momentul acesta achiziționează case tradiționale În Transilvania, în zona săsească. Este o adevărată frenezie. Și când am lansat în mai acea invitație pentru cei care locuiesc în blocuri să se mute și să lucreze remote din mediul rural, am fost foarte solicitați. Putem încerca să convingem comunitățile, să le conștientizăm asupra valorii și propriului patrimoniu ca marcă a identității lor culturale și asta se poate face eficient doar prin această infuzie de oameni de la oraș, care vin cu o deschidere, vin cu niște cunoștințe, vin cu o anumită abordare referitoare la mediu, în privința mâncării sănătoase, cum restaurăm casele samd.
Am intervenit asupra a peste 50 de monumente (în ultimii 4 ani) de când am înființat Ambulanța pentru Monumente. Cheia este să ne dezvoltăm cu echipe regionale pentru că este contraproductiv să salvăm doar o singură clădire într-o regiune și să nu genereze salvarea altor clădiri. Noi avem o listă lungă, foarte lungă de solicitări. Nu putem face față și nu vrem ca lumea să se aștepte să salvăm în anul viitor tot patrimoniul României pentru că în momentul de față putem primi mii de cereri și nu avem capacitatea să acționăm. Salvăm undeva la 20 de monumente anual. Trebuie să menționez că o mare parte din fondurile Ambulanței pentru Monumente în momentul de față, la nivel național, vine din partea Dedeman și din partea Profi, sume foarte importante fără de care nu am fi putut achiziționa camionetele necesare.

Urmărește video să afli cum salvăm patrimoniul României? Cu Eugen Vaida – Ambulanta pentru Monumente.

Citește mai mult

Graphein Talks: Povești dintr-o viață de arhitectură cu arh. Andrei Mulțescu

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ “Povești dintr-o viață de arhitectură”  a fost arh. Andrei Multescu – fondator Forum ART arhitecti.

Forum ART a fost creat în 1998 ca birou de arhitectură generalistă și are la activ lucrări de arhitectură civilă (case, vile, imobile de locuit, birouri, spații comerciale), lucrări de urbanism (intervenții urbane și planuri de reglementări – PUD, PUZ, PUG), lucrări de restaurare, atât pe imobile clasate ca monumente istorice clasa A sau B, cât și pentru clădiri pe care proprietarii le doreau restaurate fără a fi listate, lucrări de design interior și arhitectură industrială.

Abordăm diverse subiecte, printre care și schimbările petrecute în arhitectură de-a lungul timpului.

Era o glumă în familie: noi nu facem decât vacanțe pe la biserici și în general nu discutăm altceva decât biserici. Suntem genul de arhitecți care la petreceri nu discută decât așa ceva…

Povești dintr-o viață de arhitectură cu arh. Andrei Mulțescu

I-aș spune că ceea ce fac eu este să îl surprind cu moduri de a trăi nebănuite. Adică pot să-i transform camera de joacă într-un submarin sau într-un avion.
Un exemplu este Piața Unirii din Focșani. Pentru mine a fost un proiect superb. Proiectul în sine a fost o mare plăcere pentru că am descoperit ruinele Mânăstirii Sfântul Ioan, sub piață. Am putut să le punem în valoare. Am descoperit plăcerea de a reconstitui bucățele din Grădina Publică.
Noi am trăit primul linșaj public când s-a lansat șantierul de la fântânile din Piața Unirii, când am primit inclusiv telefoane de amenințare. Ulterior lumea s-a potolit. Prima problemă este că atunci când se întâmplă ceva, toată lumea privește cu neîncredere acel ceva, mai ales când este vorba de o inițiativă publică. Exact ce spuneam. Au primit obiectul în brațe, au început să se bucure de el. E un proiect care trebuia să se întâmple și care a făcut din Piața Unirii o destinație în București.
Am moștenit de la tatăl meu o listă de arhitecți clasici și moderni pe care i-am urmărit. La începutul carierei am avut și o perioadă în care mi-a făcut chiar deosebită plăcere să urmez stilul Scarpa. Mi s-a părut că e drumul meu. În timp am început să învăț să analizez mai profund și să fac sinteză.
Schiez, înot cu mare plăcere. Mă bucur de grădina mea, cei 80 m2 pe care-i am aici și îmi găsesc in fiecare weekend câte un mod de a o îngriji. Nu cred că foarte multe altele pentru că arhitectura e și-un mod de viață, nu e numai o meserie. Te prinde și ai foarte puțin timp pentru tine, pentru ai tăi.
Nu sunt foarte implicat în ceea ce înseamnă motivele suspendării PUZ-urilor și poate e foarte important totuși ca Administrația Publică să explice de ce. Am întâlnit diverse situații pe care PUZ-urile le-au creat care nu mi s-au părut neapărat foarte clare și rolul unui PUZ totuși rămâne unul de clarificare a unor direcții de urbanism. Motivele suspendării le înțeleg foarte bine. S-a construit foarte mult în România.
Dacă nu e prea dureros, putem să facem referire în context și la clubul Colectiv. Nu este suficient să ai o inițiativă. În general clădirile industriale, ca și monumentele istorice, presupun o activitate de nișă Foarte puțini o cunosc, foarte puțini o înțeleg, nu mă laud că eu o știu. Vreau să înțeleg mecanismul economico-financiar al unui astfel de proiect, dar nu poți să spui că ai salvat o clădire transformând-o într-un fel de cârciumă. În momentul în care vrei să impui ceva și să salvezi ceva, trebuie să-i dai un statut superior a ceea ce există.
Am făcut o cooperativă să achiziționăm, să restaurăm și să găsim o formulă economico-financiară corectă pentru o clădire monument istoric în București cu o oarecare faimă (una din 10 cele mai reprezentative clădiri neogotice din București) și construim împreună un proiect, care pentru prima dată are și o componentă economică, alta decât devizul de construcție.
Facem o raportare la ce-am câștigat din ’90 încoace, de când a apărut calculatorul, proiectul nu mai este o pagină citibilă, este un program în sine care poate pune în mișcare o imprimantă 3D. În momentul în care lucrezi BIM este exclus să greșești trasări, este exclus să ai instalații care se suprapun cu structura și cu arhitectură.

Urmărește video să asculți povești dintr-o viață de arhitectură.

Citește mai mult

Graphein Talks: Start-up în arhitectură cu arh. Andreea Panait – UNI Architects

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ Start-up în arhitectură  a fost arh. Andreea Panait, General Manager la UNI.Architects – o echipă creativă, formată din profesioniști focusați în crearea și ridicarea spațiilor la un nivel ridicat de confort și stil. Andreea este pasionată de evoluție, nu de perfecțiune și crede cu tărie că atitudinea pozitivă și multă muncă o vor duce unde vrea să ajungă.

Meseria de design interior nu presupune doar să știi să faci niște spații frumoase, să fii talentat. Presupune să știi tehnic, presupune să știi cum să-ți găsești furnizorii, cum să stabilești o relație cu furnizorii, cum să faci un contract, cum să negociezi etc.

Start-up în arhitectură cu arh. Andreea Panait

N-am pornit totul de la 0 în pandemie. Există o experiență în spate, din 2015. În ultimii ani am fost și în postura de angajat. Așa mi-am creat experiența și m-am format eu în primul rând am lucrat într-un birou de arhitectură, apoi am lângă niște investitori care dezvoltau proiecte rezidențiale și atunci mi-a fost destul de ușor pentru că am trecut prin multe experiențe și am văzut destul de multe lucruri care m-au ajutat să cresc, timp în care neavând responsabilitatea proiectelor în sine, aveam timp destul de mult și eram super focusată pe a merge la conferințe de business. În 2019 mi-am dat demisia pentru că nu mă mai simțeam bine la locul de muncă, voiam să fac multe lucruri, dar pentru că există o conducere și ești sub controlul unor oameni, nu mă lăsau să merg în direcția în care voiam.
Ideea și direcția în care ne ducem acum este să avem oameni în ecipă specializați pe un anume tip de proiect. Asta însemnă urbanism și design de interior. Urmează să lansăm un curs despre cum să abordezi domeniul fiind la început de drum pe partea de design interior. Fiind mai ușor, nu ai nevoie să faci neapărat o facultate. N-ai nevoie de drept de semnătură . Meseria de design interior nu presupune doar să știi să faci niște spații frumoase, să fii talentat. Presupune să știi tehnic, presupune să știi cum să-ți găsești furnizorii, cum să stabilești o relație cu furnizorii, cum să faci un contract, cum să negociezi etc.
Era seria de evenimente “Upgrader”, organizate de Constantin Stanciu. Am mers la aproape fiecare eveniment pentru că mi se părea foarte tare să învăț din experiența altora care ajunseseră super sus, erau antreprenori consacrați, dar care totuși își dezvăluiau latura umană și povesteau despre greșelile lor. Apoi mai contează și latura autodidactă pe care o are fiecare, în sensul că eu am învățat foarte mult și acasă ascultând pe YouTube sau podcast-uri Există de ceva timp masterclass.com care are tot felul de scurte seriale din diverse domenii, care a fost super util.

Urmărește video să afli provocările unui start-up în arhitectură.

Citește mai mult

Graphein Talks: Despre urbanism și planificare în România – cu arh. Claudiu Salanță

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ a fost Claudiu Salanță – Arhitect șef CJ Cluj, care ne-a vorbit despre evoluția orașelor în domeniile urbanismului și planificării, bunele practici urbanistice, provocările planificării colaborative și cum se construiește pe patrimoniul actual.

…ar trebui schimbată legislația încât comunele să nu mai poată rămâne lagal la nivel de comună în momentul în care o localitate a depășit numărul de 10 mii de locuitori necesari pentru calificarea de oraș, fiind trei mari avantaje pentru cetățenii care stau acolo:
1. alocările financiare sunt mai mari pentru oraș
2. sunt mai multe servicii pe care primăriile sunt obligate să le ofere
3. gradul de confort și dependența de față de municipiu, este clar scăzută

Despre urbanism și planificare în România

Ca și scurt istoric profesional, am terminat Facultatea de Arhitectură și Urbanism în Cluj, în anul 2008 Înainte de asta am terminat chiar un liceu de desen tehnic. După facultate am lucrat în mediul privat o perioadă, până în 2013, iar în intervalul 2011-2013, am făcut master de planificare urbană cu domnul profesor Florescu de la București, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”. Vreau să spun că a meritat. În acea perioadă făceam naveta cu trenul ca să pot să merg la București. De prin 15 nov. 2013 sunt arhitect șef al județului Cluj.
Da. Este o întrebare destul de dificilă, în sensul că ceea ce cred că reprezintă o problemă este că lumea a fost destul de demoralizată, cel puțin în mediul profesional, de faptul că un PUZ de sector s-a făcut cu atribuire directă, care înseamnă 30 mii €. Și doar fac o comparație; PUZ-ul făcut pentru cartierul Sopor, care este PUZ făcut de la zero, PUZ făcut de administrație. Valoare lui este de 3 mil. lei și atunci compari un sector din București cu un cartier de 50 mii de locuitori din Cluj, iar valoarea mi se pare că nu este ce ar trebui să fie și cred că această valoare a dat un anumit grad de neîncredere în aceste PUZ-uri. Și atunci cred că s-au făcut diverse alte, n-aș vrea să le spun jonglerii, dar diverse alte surse de venit pentru a se putea susține acel PUZ. Pentru că nu ai cum să faci un PUZ de o asemenea importanță în 30 mii €. Chiar spuneam la un moment dat și sunt un mare susținător al acestei idei, ar trebui schimbată legislația încât comunele să nu mai poată rămâne legal la nivel de comună în momentul în care au depășit numărul de 10 mii de locuitori pentru oraș, iar ăsta este doar un avantaj pentru cetățenii care stau acolo pentru că în momentul în care comuna a depășit numărul: 1. alocările financiare sunt mai mari pentru oraș 2. sunt mai multe servicii pe care primăriile sunt obligate să le ofere 3. gradul de confort și dependența de față de municipiu, este clar scăzută
Practic sunt trei tipuri majore de documentații de urbanism: PUG – plan urbanistic general, care se face la nivel de întreagă comună, municipiu, oraș etc. Cuprinde tot ce înseamnă teritoriu, atât intravilan cât și extravilan, iar prin cadrul documentațiilor de urbanism se stabilesc niște reguli. În același timp PUG-ul transpune strategia de dezvoltare. Adică unde va fi municipiul sau comuna într-o perioadă de 10 ani, de 20 de ani. După ce se aprobă acest plan urbanistic general el poate fi modificat prin documentații de urbanism PUZ sau detaliat prin documentații de urbanism PUD. Dacă PUG-ul se face pe toată comuna, tot municipiul, PUZ-ul se face pe o zonă, care poate fi delimitată de patru străzi sau de patru elemente naturale, iar PUD-ul se face strict pe o parcelă și are drept scop de a detalia cum se conformează imobilul pe care îl propui pe parcelă. Documentațiile de urbanism, în ordinea PUG, PUZ, PUD se subordonează una celeilalte. PUD-ul trebuie să respecte PUZ-ul dacă există, PUZ-ul trebuie să respecte PUG-ul.
Până nu demult, toate PUZ-urile pe care le-am văzut au fost inițiate de către dezvoltatori privați și cu toată stima față de ei, nu ai cum să faci prin aceste PUZ-uri o planificare urbană. Și atunci eu sunt un mare adept al PUZ-urilor inițiate de către municipalitate. Argumentul suprem este următorul: municipalitatea poate face PUZ-uri chiar dacă o persoană din cele 900 nu este de acord. Poate să planifice peste și să meargă mai departe
Cum spuneam și mai devreme, este vorba de o echipă. Sunt oameni în cadrul direcției de urbanism din consiliul județean cu care putem să lucrăm în echipă, putem să ne sfătuim, putem să discutăm și încercăm pe cât posibil să reducem partea de birocrație, respectiv dacă două documente le putem cere telefonic, dăm un telefon, nu facem două adrese și până ajunge, până poșta, până faxul, până mailul… ci le solicităm telefonic, le primim pe mail și fără nicio problemă le atașam documentației și mergem mai departe. Cu implicare, altfel nu poți și cu spirit de echipă.
Termenul este un indicator de performanță a serviciilor oferite de administrație, într-adevăr nu trebuie să fie repede și prost ci trebuie să fie repede și bine. Trebuie să te gândești și la partea de calitate, nu vei putea semna orice autorizație. Sunt și proiecte care necesită anumite detalieri, inclusiv pe partea de arhitectură că nu se conformează cu regulamentele.
Pe partea de digitalizare avem un proiect la nivel de consiliu județean prin care ne-am propus să facem următorul lucru: digitalizarea întregului proces de autorizare. De la nivel de certificat de urbanism până la nivel de înscriere în cartea funciară. Am rămas foarte plăcut surprins, am găsit deschidere la nivel de Ministerul Dezvoltării, am găsit deschidere la nivel de ANCPI ca să nu mai purtăm oamenii să-și scoată un extras de carte funciară ci să-l obținem noi în background și a cum lucrăm să conectăm bazele de date de la ANCPI cu bazele noastre, să ai “one stop shop”, un singur ghișeu în care intri și faci totul. Sperăm ca anul asta să putem să lansăm. Pandemia a ajuta mult partea de digitalizare pentru administrație.
Noi am făcut o inventariere în 2019 pe care o puteți găsi pe patjcluj.ro Există atât cartarea fiecărei locații și fiecărui monument istoric din județ, cât și fotografii. Iar pe partea de patrimoniu este un regret, da, într-adevăr, sunt multe care sunt lăsate într-o semi-paragină sau ajung prin diverse conjuncturi încât sa nu se știe nici măcar situația juridică clar Acolo cred că cea mai bună formulă este recompensă și pedeapsă, adică te ajut să faci ceva cu acest imobil, dar trebuie să faci. Dacă nu faci, trebuie să am și varianta de pedeapsă. Acționăm mult mai repede la sancțiuni, din păcate și chiar dacă uneori nu e de dorit a aplica această sancțiune, pare că funcționează și atunci trebuie găsită o formulă de genul ăsta încât te ajutăm, dar dacă nu faci ai această formulă de sancționare.

Urmărește video să afli mai multe detalii despre evoluția orașelor în domeniile urbanismului și planificării.

Citește mai mult

Graphein Talks: Dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor

Invitatul ediției #GrapheinTalks​ a fost Razvan Nica, Managing Director, BuildGreenRazvan Nica este un promotor al dezvoltării sustenabile în România și este fondatorul #BuildGreen​, prima companie din România specializată în consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor.

Până în prezent, BuildGreen este singura companie implicată în certificarea sustenabilă, oferind servicii complete de consultanță în dezvoltarea și certificarea clădirilor durabile – de la servicii de certificare BREEAM și LEED până la modelare dinamică de simulare, evaluarea ciclurior și costruilor de viață (LCA)/(LCC) venite în sprijin pentru proiectarea clădirilor.

Dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor

N-aș denumi certificate verzi pentru că poate fi o confuzie cu partea energetică. Certificările de sustenabilitate a clădirilor reprezintă niște standarde de evaluarea a calității unei construcții din punct de vedere al sustenabilității. Sustenabilitatea este focusată pe partea de mediu și are ca principală direcție partea de performantă energetică, dar pe lângă aceasta, certificările în sustenabilitate țin cont și de confort, și de alte resurse Vorbim de materiale, poluare, consumul de apă într-o clădire.
În 2010, după începerea crizei pe piața imobiliară am decis că trebuie să fac o schimbare, mai ales prin prisma faptului că și proiectul Euro Tower ajungea la final, și în contextul în care piața de la acea vreme era destul de instabilă. Am decis să înființez Build Green cu scopul de a oferi servicii de consultanță în sustenabilitate Astfel, în 2010 am devenit primul assessor BREEAM din România. Primul proiect pe care l-am finalizat a fost certificarea Cascade – Euro Tower, după care am continuat cu alte proiecte cum ar fi Crystal Tower. Scopul activității noastre este să asistăm clienții în obținerea unor performanțe în sustenabilitate cât mai ridicate prin implementare și prin valoarea adăugată ce provine din experiența noastră de peste 10 ani în domeniul proiectelor mari de dezvoltări, în primul rând pe zona de birouri, dar și pe retail, industrial și rezidențial.
Serviciile pe care le oferim gravitează în zona certificărilor verzi, certificărilor în sustenabilitate Am început cu certificarea BREEAM, pe lângă aceasta am considerat încă de la început necesar să ofer un pachet complet de servicii, astfel încât certificarea și tot ce înseamnă serviciile conexe să poată fi oferite de către noi. Astfel ne-am dezvoltat aptitudini și am cooptat în echipă specialiști pe tot ce înseamnă studii conexe pentru a oferi clientului un serviciu gen ‘one-stop shop”. Pe măsură ce piața a evoluat și cererea s-a diversificat, am continuat să venim în preîntâmpinarea clienților noștri și am oferit și alte tipuri de certificări, astfel încât în momentul acesta oferim certificări atât BREEAM cât și LEED pentru construcții noi. De asemenea oferim clienților servicii de certificare EDGE și WELL
Vor exista câțiva pionieri și pot spune că da, Cascade Euro Tower a fost un pionier, un tip de proiect care a dat tonul unui nou trend. După care au venit proiecte cum este Crystal Tower, primul proiect care avea o fațadă dublă și sistem VRV de climatizare. Floreasca Park, a fost primul proiect cu pompe de căldură geotermale. Evident, după aceea a devenit un standard pentru dezvoltator, urmând Oregon Park și alte proiecte din portofoliul dezvoltatorului imobiliar Portland.
Am avut proiecte care au presupus renovări majore și acestea se pot certifica la fel de bine ca și proiectele noi Ele reprezintă cumva un avantaj în zona de certificare pentru că orice păstrare a unei structuri existente, a unei părți existente reprezintă un beneficiu din punct de vedere al evitări folosirii unor norme care aduc un minus în ceea ce privește partea de amprentă de carbon a clădirii respective. Din punctul meu de vedere, da, se pot certifica și clădirile monument istoric și avem câteva proiecte de reconversii, de renovări majore.

Urmărește video să afli mai multe detalii despre dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor.

Citește mai mult